***

Astăzi, la ora 20. 54, am primit răspunsul Dr. Bogdan Gabriel Bucur. Și e acesta:

„Părinte Dorin,

După părerea mea — Alexander Golitzin. La el știința de carte (cu totul ieșită din comun) se împletește cu situarea ascetică și liturgică în consonanță cu Scriptura și Părinții Bisericii.

A atras atenția asupra faptului că, pe modelul sintezei neopatristice, este nevoie ca teologia ortodoxă să recupereze creativ și domeniul studiilor biblice, mai cu seama VT.

Deocamdată așteptăm…

Veți avea curând plăcerea de a citi noua lui carte (Mystagogy: A Monastic Reading of Dionysius Areopagita) în românește, la Deisis.

De aproximativ un an este episcop, astfel încât a încheiat perioada academică în sens strict.

Speram să dea, după încă niște ani de reflecție, o sinteza dogmatică.

Bogdan Bucur

______________________________________________
Bogdan G. Bucur, Ph.D.
Associate Professor
Duquesne University, Department of Theology
600 Forbes Avenue, Pittsburgh, PA 15282


http://www.duq.edu/academics/faculty/bogdan-bucur”.

*

Domnul Dr. Bogdan Bucur, așadar, ni-l propune ca autoritate în domeniul Teologiei Dogmatice pe

PS Alexander Golitzin de Toledo

PS Alexander Golitzin de Toledo.

Însă, după cum îi spuneam și domnului Bucur, nu pot fi prieten cu PS Alexander Golitzin în ceea ce  privește receptarea Sfântului Sfințit Mucenic Dionisie Areopagitul († 3 octombrie).

Sfântul Dionisie Areopagitul al Bisericii Ortodoxe e trăitor în secolul I, ucenic al Sfântului Apostol Pavel, episcop și mucenic dar, pentru întreaga istorie a Bisericii, este întâi de toate o autoritate patristică și experiențială de primă mână.

„Dionisie” al PS Alexander Golitzin, pe care ni-l va prezenta în cartea sa care va apărea la Ed. Deisis, este „Pseudo-Dionisie”, adică un personaj fictiv. Lipsit de credibilitate. Un impostor…

Iar Sfinții Bisericii Ortodoxe sunt, de obicei, umiliți pentru credința lor…dar nu impostori.

Și prezentarea cărții de pe Amazon ne confirmă acest lucru: „Mystagogy: A Monastic Reading of Dionysius Areopagita proposes an interpretation of the Pseudo-Dionysian corpus in light of the liturgical and ascetic tradition that defined the author and his audience. Characterized by both striking originality and remarkable fidelity to the patristic and late neoplatonic traditions, the Dionysian corpus is a coherent and unified structure, whose core and pivot is the treatise known as the Ecclesiastical Hierarchy. Given Pseudo-Dionysius fundamental continuity with earlier Christian theology and spirituality, it is not surprising that the church, and in particular the ascetic community, recognized that this theological synthesis articulated its own fundamental experience and aspirations”.

În 2007, când a vizitat Bucureștiul…i-am spus PS Alexander, de la vreo 4 metri distanță…că poziția pe care el o suține vizavi de Sfântul Dionisie e răstălmăcirea odioasă a lui Melanchthon și nu reprezintă raportarea Bisericii Ortodoxe la el.

A se citi articolul meu de aici, unde am explicat poziția lui Golitzin și de ce ea este inacceptabilă din punctul de vedere al Tradiției Bisericii.

Noi, ca teologi, peste o mie sau 3000 de ani nu putem avea o altă părere despre istoricitatea unui Sfânt al Bisericii pe simple conjecturi textuale.

Ceea ce face PS Golitzin din Sfântul Dionisie e uluitor pentru un monah athonit, ceea ce el este la bază.

Mă și gândesc ce ar spune Sfântul Grigorie Palama, Sfântul Nicodim Aghioritul sau Sfântul Paisie Velicikovski, monahi athoniți ca și el, când ar auzi că un episcop îndrăznește să desființeze persoana, istoricitatea unui Sfânt și opera lui și nu a unuia oarecare ci a Sfântului Dionisie cel Mare, cel pe care se fundamentează toți marii Sfinți ai Bisericii Ortodoxe?

Dacă PS Alexander e un iubitor de Părinți și un exeget atent al lor, cum de n-a citit niciodată, nici măcar odată, despre cum îl numesc și despre cum se raportează diverși Sfinți Părinți ai Bisericii la Sfântul Dionisie Areopagitul?

Fără doar și poate voi citi, ca să mă îndurerez și mai mult, cartea PS Alexander despre „Pseudo Dionisie”. Dar, pe de altă parte, mă bucur că nu are parte de un sinod de anatematizare pentru ea.

În alte vremuri ale Bisericii, când ereziile și bădărăniile la adresa Tradiției Bisericii erau taxate dur, pentru că Teologii își făceau treaba, nefiind amabili cu veleitarii și nici cu părerologii, PS Alexander și-ar fi găsit „odihna” alături de Varlaam de Calabria și de Achindin.

Pentru că e un teolog care iubește părerea sa mai degrabă decât veridicitatea Tradiției Bisericii.

Însă nu cred că PS Alexander Golitzin poate fi o autoritate dogmatică a Bisericii Ortodoxe, atâta timp cât are lacune atât de inexplicabile în evlavia sa față de Tradiția Bisericii și de grandioasa ei teologie dumnezeiască.

Did you like this? Share it: