delegatia greaca, 24 octombrie 2013
Sfintii Imparati Constantin si Elena si fragmente din Sfanta Cruce a Domnului
Sfantul Constantin cel Mare
Sfantul Mare Mucenic Artemie

Colina bucuriei, 24 octombrie 2013

Iubiţi pelerini,

Prezenţa în aceste zile   de   sărbătoare, la Bucureşti, a unor sfinte icoane şi moaşte este o mare binecuvântare pentru noi toţi: ierarhi, cler, monahi şi monahii, credincioşi pelerini din România şi din străinătate.

Cu binecuvântarea lui Dumnezeu, am primit aici, pe Colina Bucuriei, două icoane din Grecia, şi anume icoana Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena cu părticele din Lemnul Sfintei Cruci şi din moaştele Sfintei Împărătese Elena şi icoana făcătoare de minuni a Sfântului Constantin cel Mare, împreună cu moaştele Sfântului Mare Mucenic Artemie, general al sfântului Constantin cel Mare, aduse de la Mănăstirea Căldăruşani. Alături de ele sunt aşezate spre închinarea pelerinilor şi moaştele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, pentru   a   cărui   sărbătoare   au   fost   aduse sfintele icoane şi sfintele moaşte amintite aici.

Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena se bucură de o mare evlavie în Grecia şi România, dar şi în alte ţări. Sfinţii Împăraţi au fost consideraţi întocmai  cu  Apostolii  şi  păstori  într-un  sens mai larg, ca ocrotitori şi apărători ai creştinilor, luptători  pentru  unitatea  credinţei  ortodoxe şi  pentru  unitatea  Bisericii  lui  Hristos.  Ceea ce au făcut Sfinţii Împăraţi pentru Biserică îi îndreptăţeşte să primească titlul de „întocmai cu Apostolii” sau egali în cinstire cu Apostolii, deoarece cuvântul „apostol” înseamnă trimis sau misionar. Mai mult, Sfântul Împărat Constantin a avut o chemare directă de la Dumnezeu, Care i-a arătat puterea Sfintei Cruci, asemănându-se cu Sfântul Apostol Pavel în ceea ce priveşte convertirea sa şi multa sa dragoste faţă de Biserica lui Hristos.

În iconografia ortodoxă, Sfinţii Împăraţi Constantin şi  Elena  au  între  ei  aşezată Sfânta Cruce, deoarece Sfântul Constantin a descoperit crucea pe cer în semn de lumină în anul 312, înaintea unei lupte împotriva lui Maxenţiu, iar Sfânta Elena a descoperit în pământul Ierusalimului, în anul 326, Crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos. Înţelegem, astfel, că Sfânta Cruce a lui Hristos leagă cerul şi pământul în iubirea nesfârşită şi nestrămutată a Preasfintei Treimi.

Înainte de Constantin cel Mare, împăraţii romani păgâni au dezlănţuit persecuţii cumplite  împotriva  creştinilor  timp  de aproape 300 de ani. Sfântul Constantin este numit  „Apostol  între  cei  chemaţi”,  pentru că, luând „chemare nu de la oameni, ci de la Dumnezeu”, a dat libertate Bisericii şi creştinilor prin decretul din anul 313 cunoscut îndeobşte sub numele de Edictul de la Milano.

Sfântul Constantin cel Mare rămâne în memoria vie a Bisericii ca apărător al credinţei ortodoxe. El a convocat primul Sinod Ecumenic, la Niceea, în anul 325, care a stabilit adevărul de credinţă cu privire la Fiul lui Dumnezeu.

Sfântul Împărat Constantin a dat dreptul episcopilor şi preoţilor în Biserică de a elibera pe sclavi, a dat legi în favoarea bolnavilor, văduvelor, orfanilor, săracilor, a incriminat adulterul, avortul,   tortura.  Toate acestea erau  legi  de apărare  a  demnităţii  umane.

Deci, la începutul secolului al IV-lea, Sfântul Constantin cel Mare a dat legi care au devenit apoi patrimoniu spiritual al întregii umanităţi.

Sfânta Împărăteasă Elena reprezintă un model de mamă creştină, care creşte copilul în credinţă şi îl sfătuieşte să facă binele mai ales când ocupă funcţii publice înalte. Din nefericire, astăzi, acest model matern se confruntă cu o educaţie contrară creştinismului. De aceea, mamele trebuie să promoveze credinţa ortodoxă şi valorile creştine, asemenea mamei Sfântului Constantin cel Mare.

Sfântul Mare Mucenic Artemie, ale cărui moaşte  se  află  acum  pe  Colina  Bucuriei,  a fost general şi prieten al Sfântului Împărat Constantin cel Mare, dar şi martor la toate marile înfăptuiri ale acestuia. Sfântul Artemie a văzut pe cer semnul Crucii în ajunul luptei de la Podul Vulturului (312) şi a însoţit-o pe Sfânta Elena în pelerinajul acesteia în Țara Sfântă, fiind de faţă la aflarea Lemnului Sfintei Cruci. Apoi a fost numit guvernator al Egiptului (360), unde a luptat împotriva idolatriei. Sfântului Artemie i s-a tăiat capul în anul 362, pentru că a avut îndrăzneala să-l mustre pe împăratul Iulian Apostatul, care se lepădase de Hristos.

Sfintele  sale  moaşte  au  fost  cinstite pentru darul minunat al tămăduirii bolilor, îndeosebi a diferitelor forme de hernie şi varice.  Astăzi,  fragmente  din  moaştele  sale se află la Mănăstirea Kostamonitou, din Sfântul Muntele Athos, dar şi în România, la Mănăstirea Căldăruşani.

Iubiţi pelerini,

Sfinţii Constantin şi Elena au fost trimişi de Dumnezeu să-i elibereze pe creştini de persecuţii,  să  apere  unitatea  şi  învăţătura de credinţă a Bisericii, să construiască o mulţime de locaşuri de cult în diferite părţi ale imperiului şi să-i ajute pe săraci, orfani, văduve, mai scurt spus, să facă roditoare Evanghelia lui Hristos în viaţa societăţii.

La fel, şi Sfântul Mare Mucenic Artemie, general şi prieten al Sfântului Împărat Constantin, nu a lăsat neroditoare credinţa în Hristos, ci a dat mărturie vrednică de crezare în faţa împăratului Iulian Apostatul. Iar pentru aceasta a fost pedepsit cu moarte prin decapitare.

Aceşti sfinţi au înţeles vremelnica lor trecere prin această lume drept un pelerinaj sau o călătorie spre Patria cerească netrecătoare, o luptă prin credinţă pentru a câştiga cheia care le-a deschis porţile Împărăţiei cerurilor.

În această lumină a vieţii creştine trăite ca un permanent pelerinaj, Sfinţii Împăraţi, împreună cu Sfântul Artemie, sporesc în aceste zile bucuria tuturor pelerinilor care cinstesc sfintele lor icoane şi moaşte, la sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor.

În aceste zile de binecuvântare şi de bucurie  pe care ni le oferă Hristos-Domnul prin sfinţii Săi, vă felicităm pe toţi pentru venirea  dumneavoastră  la  Bucureşti  şi rugăm pe Preamilostivul Dumnezeu să vă răsplătească   evlavia   şi   osteneala,   râvna şi dărnicia, cu darurile Sale cele bogate şi netrecătoare,  cu  sănătate  şi  mântuire,  cu pace şi bucurie, cu ajutor în familia şi în activitatea dumneavoastră, cu ani mulţi şi binecuvântaţi, pentru a spori în credinţă şi în iubire frăţească, în sfinţenie şi fapte bune, spre slava Preasfintei Treimi, spre bucuria sfinţilor şi spre dobândirea mântuirii.

† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

***

Transmisia slujbei, live, la Radio Trinitas.

Fila 1 (87. 1 mb): 1. 35. 11 minute.

Fila 2 (19. 7 mb): 21. 29 minute.

Incluse în arhiva de aici.

***

IPS Dionisie al Corintului

Alocuțiunea Înaltpreasfinţitul Părinte Dionisie, Mitropolitul Corintului:

Preafericirea Voastră, Preafericite Părinte Daniel, Arhiepiscopul Bucureştilor, Mitropolitul Munteniei şi Dobrogei, Locţiitor al Tronului Cezareei Capadociei şi Patriarh al României,

Înaltpreasfinţiile şi Preasfinţiile Voastre fraţi arhierei,
Preacuvioşi şi Preacucernici Părinţi,
Excelenţele Voastre, Distinşi domni,

Din adâncul inimii înălţăm slavă şi laudă Preasfintei Treimi, Dumnezeul nostru, pentru că a binevoit ca smerenia noastră să se afle, împreună cu însoţitorii noştri, pentru a nu ştiu câta oară, în România, ţară prietenă, în mijlocul Dumneavoastră. Venim aici ca reprezentanţi ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe a Greciei pentru a participa „în duh de prăznuire” la manifestările sărbătoreşti pe care le-aţi organizat pentru a aduce tributul de cinstire şi evlavie primului împărat creştin al romanilor, Sfântul Constantin cel întocmai cu apostolii, şi maicii sale, Sfânta Elena.

Lor le este închinată Catedrala Patriarhală din Bucureşti şi pomenirii lor aţi hotărât să fie închinat anul în curs, ca an omagial, deoarece, în 2013, s-a împlinit un mileniu şi şapte veacuri de la emiterea Edictului de la Milan, în luna februarie a anului 313 după Hristos.

De aceea, cu plăcere am răspuns poruncii şi binecuvântării Sfântului Sinod al Bisericii Greciei şi a preşedintelui său, Preafericitului Părinte Ieronim, Arhiepiscopul Atenei şi al Întregii Grecii, şi invitaţiei adresate de Preafericirea Voastră, Preafericite Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, de a face o vizită în ţara Dumneavoastră binecuvântată, cu prilejul amintitelor manifestări.

Vă aducem cinstite „binecuvântări” de la vestita Sfântă Mitropolie Apostolică a Corintului! Vă aducem icoana de minuni făcătoare a Sfântului Constantin cel Mare, Împăratul de Dumnezeu încununat, în care Sfântul este reprezentat într-o manieră cu totul originală, călare, la ceasul viziunii de la Ponce Milvius, o parte din Cinstitul Lemn al Crucii Sfinte pe care Hristos S-a răstignit şi o părticică din Sfintele Moaşte ale Sfintei Elena, Maica împăratului.

Ne bucurăm şi mulţumim Preafericirii Voastre, precum şi celor prezenţi la primirea cinstitelor „binecuvântări”, pe care cu duhovnicească veselie Vi le aducem. Ne bucurăm, mai ales, atât pentru întâlnirea noastră, în duhul învăţăturii şi uceniciei, cât şi pentru împreună petrecerea cu Preafericirea Voastră, vreme de cinci zile, când vom lua parte la bucuria praznicală a Preafericirii Voastre şi a poporului român binecredincios pe care îl arhipăstoriţi.

Cerându-Vă patriarhale binecuvântări, Vă sărutăm cu căldură cinstitele mâini şi cu smerenie ne plecăm şi Vă adresăm cuvintele pe care le spune diaconul la începutul Sfintei Liturghii: „Vremea este a sluji Domnului”.

Vă rugăm Preafericite Stăpâne, să arătaţi odoarele aduse ca „binecuvântare” şi strigând cu mare glas: „Prin acestea vei învinge”, să binecuvântaţi deschiderea manifestărilor sărbătoreşti, cu puterea Cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci, pentru rugăciunile Marilor Împăraţi de Dumnezeu încununaţi şi întocmai cu Apostolii, Sfinţii Constantin şi Elena. Amin!

*

Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, joi, 24 octombrie 2013, s-a desfăşurat Procesiunea Calea Sfinţilor, organizată în fiecare an pe Colina Bucuriei. În acesta an, Icoana Sfintei Împărătese Elena în care se păstrează părticele din Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci şi din moaştele Sfintei şi Icoana făcătoare de minuni a Sfântului Împărat Constantin cel Mare din Mitropolia de Corint, dar şi moaștele Sfântului Mare Mucenic Artemie de la Mănăstirea Căldăruşani au însoţit moaştele Sfântului Dimitrie cel Nou în cadrul tradiţionalei procesiuni. La eveniment au participat peste 700 de preoţi din cele trei protoierii din Capitală, din protoieria Ilfov, preoţii de caritate şi preoţii militari, dar şi mii de credincioşi.

Începând cu ora 11:00 au pornit două procesiuni simultan. Procesiunea cu racla purtând moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou a pornit de la Catedrala Patriarhală pe Bulevardul Regina Maria mergând până la baza Colinei Bucuriei şi a fost însoţită de Preasfinţitul Părinte Varlaam, Episcop-vicar patriarhal.

Procesiunea cu racla purtând sfintele moaşte ale Sfântului Mare Mucenic Artemie, general în armata Sfântului Împărat Constantin cel Mare, care se află spre venerare la mănăstirea Căldăruşani din apropierea Bucureştilor, a pornit de la Catedrala Mitropolitană Sfântul Spiridon-Nou pe străzile Șerban Vodă şi Bibescu Vodă până la baza dealului Colina Bucuriei şi a fost însoţită de Preasfinţitul Părinte Varsanufie, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

Cele două procesiuni s-au unit baza dealului Colina Bucuriei, în jurul orei 11:30 pentru momentul întâmpinării Icoanei Sfintei Împărătese Elena în care se păstrează părticele din Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci şi din moaştele Sfintei şi Icoanei făcătoare de minuni a Sfântului Împărat Constantin cel Mare, aduse de către Înaltpreasfinţitul Părinte Dionisie, Mitropolitul Corintului.

După reunire, procesiunea astfel formată a urcat Colina Bucuriei până la podiumul din curtea Catedralei Patriarhale.

În timp ce pelerinii au urcat pe Colina Bucuriei către Catedrala Patriarhală, s-a cântat troparul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, al Sfintei Cruci, al Sfântului Mare Mucenic Artemie şi al Cuviosului Dimitrie cel Nou.

În continuare, Icoana Sfintei Împărătese Elena în care se păstrează părticele din Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci şi din moaştele Sfintei şi Icoana făcătoare de minuni a Sfântului Împărat Constantin cel Mare, moaştele Sfântului Artemie, ale Sfântului Dimitrie cel Nou şi ale Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, clerul şi pelerinii au fost întâmpinaţi de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Cu acest prilej, a fost oficiată slujba Polihroniului. În încheierea slujbei Preafericitului Părinte Patriarh Daniel a rostit cuvântul de bun venit, urmat de răspunsul Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Dionisie.

Apoi, icoanele şi sfintele moaşte au fost aşezate spre închinare în baldachinul amenajat pe esplanada Catedralei Patriarhale pentru a fi venerate de către cler şi credincioşi până în ziua de marţi, 29 octombrie 2013.

Did you like this? Share it: