Î.P.S. Laurențiu Streza, Jürgen Henkel, Gheorghe F. Anghelescu (Editori/ Herausgeber), Dumitru Stăniloae (1903-1993). Teologie românească de dimensiune europeană/ Rumänische Theologie von europäischer Dimension, Ed. Schiller, Sibiu, 2008, 292 p.

*

E vorba despre referatele, din 2006, de la Sâmbăta de sus. Simpozionul ecumenic dedicat Părintelui Stăniloae, din data de 20-23 iulie 2006.

Primul referat e cel al PFP Daniel Ciobotea: Teologia – știința mântuirii și a vieții veșnice în gândirea Părintelui Stăniloae, p. 22-29.

„Teologia ca explicitare a planului lui Dumnezeu de mântuire și îndumnezeire a omului în Hristos va fi totdeauna o teologie apostolică, în sensul de permanent misionară”, p. 29.

ÎPS Laurențiu Streza: Elemente de teologie liturgică în gândirea părintelui Dumitru Stăniloae, p. 32-41.

„Participarea credinciosului la viața liturgică a Bisericii implică excluderea izolării și a subevaluării aspectului comunitar”, p. 36.

ÎPS Teodosie Petrescu: Teologia Părintelui Stăniloae conduce la comuniune, p. 43-46.

Teologia sa e una „filocalică”, p. 43.

„Ca teologie a darului și a dorului, opera Părintelui Stăniloae trebuie văzută atât ca o mulțumire pe care el, personal, o aduce lui Dumnezeu, cât și ca un dar pe care Dumnezeu îl face, prin noi, ortodocșii, lumii întregi”, p. 45.

Părintele Profesor Dumitru Popescu: Viața și opera părintelui Dumitru Stăniloae, p. 68-77.

„Păcatul individualismului ne împiedică să înțelegem deplinătatea iubirii și a unității Sfintei Treimi, întemeiate pe intersubiectivitatea sau prezența interioară a unei persoane în altă persoană”, p. 71.

Pr. Lect. Dr. Nicolae Moșoiu, Trei sinteze teologice în Ortodoxia contemporană și modernitatea lor, p. 144-166.

Lucrarea sa doctorală: Dezvoltarea teologică în Tradiție. Viziunea Părintelui Profesor Dumitru Stăniloae – Sinteze teologice moderne și contextul lor, Ed. Paralela 45, 2000, ed. a II-a, 2002, 328 p.

Sintagma „forma Bisericii”, p. 150. La care s-a referit și în cadrul congresului Stăniloae 2013.

Părintele Stăniloae a vorbit mult despre „Biserica deplină” pentru că a vrut „să elimine orice urmă de relativizare doctrinară”, p. 163.

Dr. Maciej Bielawski, Viziunea filocalică asupra lumii în teologia lui Dumitru Stăniloae, p. 238-244. În care își exprimă dorința unei cărți hristologico-antropologice pornind de la teologia lui Stăniloae, p. 244.

***

donatie Raduca

Părintele Profesor Vasile Răducă a donat bibliotecii FTO, potrivit unei însemnări făcute pe carte: André Scrima, Funcția critică a credinței, cu pref., trad. din fr., note și îngrijire a vol. de Anca Manolache, Ed. Humanitas, București, 2011, 304 p.

Cineva a citit-o cu creionul în mână…și a făcut multiple însemnări pe ea.

Cele finale, cu indicarea paginilor, demonstrează faptul că a fost citită de cineva care îmi seamănă în materie de note pe cărți. Dar care și folosește notele de subsol (sper) la greu în articolele și cărțile sale.

Căci „amintirile din copilărie” se fac mai repede…decât cărțile cu multe referințe infrapaginale.

***

†Visarion, Episcopul Tulcii, Învățătura mariologică a Sfântului Nicolae Cabasila în spiritualitatea ortodoxă a secolului al XIV-lea, Ed. Basilica a Patriarhiei Române, București, 2012, 406 p. Teza sa doctorală, făcută sub îndrumarea Arhidiac. Prof. Dr. Ioan I. Ică jr., cf. p. 5.

Teza e formată din trei părți: o parte istorică, alta teologică și alta teologico-polemică. Partea polemică începe în p. 211. Și se discută ereziile mariologice ale romano-catolicismului.

Did you like this? Share it: