Lucian D. Popescu a fost prezent la parastasul de 7 ani al Părintelui Gheorghe Calciu și a scris articolul evocator de aici, publicat de Răzvan Codrescu pe blogul său.

După pomenire, autorul s-a întors la București…dar a aflat, presupun de la cineva de încredere, că „trupul părintelui Gheorghe a fost dezgropat, că are aspectul moaştelor de sfinţi, că este frumos mirositor şi că a fost pus în fosta chilie a părintelui Justin Pârvu”.

Dacă așa stau lucrurile…Dumnezeu Și-a arătat un nou Sfânt al Lui!

Însă, la parastas, a fost și „Preoteasa Adriana Calciu, în vîrstă de aproape 90 ani, actualmente îngrijită pentru acutele neputinţe ale bătrîneţii în Mănăstirea Paltin, a fost şi ea la mormînt. Văzînd-o, mi-am amintit de marea dragoste pe care şi-o purtau şi am fost încredinţat că este în continuare persoana aflată cel mai aproape de părintele Calciu”.

Numai că autorul…nu s-a gândit că trebuie fotografiată și Preoteasa…lângă soțul ei.

Însă nici alții, altădată, n-au fotografiat-o pe Preoteasa Adriana Calciu…

Am găsit o singură fotografie veche online, cu Preoteasa la brațul Părintelui.

În cele 3 fotografii ale articolului apar preoții slujitori, oameni veniți la pomenire, crucea, coliva și prinoasele…oameni, în concluzie, care nu au de-a face, în mod direct, cu cel pomenit…dar nu și familia lui sau ucenicii lui direcți.

*

De la extrema aceasta, în care se minimalizează familia Sfântului în detrimentul persoanei lui, deși Sfântul nu și-ar fi dorit asta niciodată, există și extrema de a fi cunoscut tocmai pentru că ești fiica sau nepotul Sfântului.

Doamna Lidia Stăniloae și fiul ei, Dumitru Horia Ionescu, sunt cunoscuți în mediul bisericesc…datorită Fericitului Părinte Dumitru Stăniloae, după cum doamna Maria Sabina Spirache și fiul ei sunt cunoscuți…datorită Fericitului Ilie Lăcătușu.

Iar cum familia poate să fie departe de teologia și de viața Sfântului din neamul lor, mărturiile despre el, atunci când nu se rezumă doar la ce știu sigur, se transformă în reduceri la propria lor perspectivă de a vedea lucrurile.

*

Cum e bine să facem? Să nu minimalizăm niciodată familia Sfântului și pe ucenicii lui dar nici să-i punem în postura de a vorbi despre lucruri pe care nu le-au înțeles și nu le știu despre Sfântul lor.

Sfântul nu trebuie scos din familia, neamul, țara, situația reală a epocii lui…dar orice mărturie a celor care l-au cunoscut e neapărată, îi întregește chipul pentru istorie, atâta timp cât nu încep să îmbine realitatea cu ficțiunea.

Did you like this? Share it: