Teologie pentru azi

O platformă ortodoxă pentru o reală postmodernitate

Nu a răspuns la telefon

  • Gaudeamus 2013: 20-24 noiembrie 2013, în Pavilionul Central (A) al Complexului Expoziţional Romexpo. București.
  • Filele video ale lui Ariel Constantinof  din You Tube. Un evreu-român bucureștean plin de neprevăzut…și care face din mersul pe bicicletă un job. Acesta e blogul său.
  • Înainte de hirotonie m-am temut foarte mult deoarece consideram că nu sunt un om bun şi nu ştiam dacă voi putea să îndeplinesc această slujire, dar în dimineaţa zilei când am fost hirotonit, mi-am dat seama că se împlinesc exact şapte ani din ziua în care am fost botezat, de ziua Sfântului Hristodulos, şi atunci o mare parte din acea teamă s-a rispit”.
  • Prozelițele doamnei Anamaria Smigelschi. Publicate recent la Humanitas.
  • Articolele din Lumina ale Părintelui Nicolae Achimescu. Recent publicate în volum.
  • Glasul viu al extremismului: „Mă consider trădat de aleșii poporului și de guvernanți și refuz să plătesc camătă sub formă de taxe și impozite. Este dreptul meu să mă apăr de cămătarii internaționali și agenții lor din țară”.
  • Lansările de la Gaudeamus.
  • Cristian Tudor Popescu va lansa la Gaudeamus o nouă carte, Filmar (colecţia Ego. Publicistică), un volum ce abordează subiecte legate de cinematografie, fără să ocolească însă analizele unor evenimente recente”.
  • Anunț grav: are loc „Abolirea omului” la Institutul Teologic Penticostal.
  • Pericol mai mult decât real: „Pericolul este ca “pactul de coabitare” al alegătorilor cu USL să nu mai funcționeze și fiecare dintre partidele de la guvernare să plătească prețul nemulțumirilor ce se acumulează”. 
  • Mi-a răspuns de dincolo de gard: „Da, trebuie să fim “extremiști”-ortodocși dacă asta ne cer vremurile, pentru că Neamul Românilor trebuie ținut în viața și cât mai aproape de Hristos. Noi, de buna voie și nesiliți de nimeni, am ales această cale: să atragem cât mai mulți tineri pe calea ortodoxiei”. Da, mergeți pe calea „ortodoxiei”…care nu are de-a face cu sinodalitatea Bisericii, cu încadrarea ei statală, cu realitatea României de azi! O duceți…pe coclauri.
  • Și după ce îi încurajați, domnule Claudiu Bălan, să fie „feciori” până la căsătorie, și devin ei foarte „evlavioși”, crezând că în a nu te culca cu cineva „e toată evlavia” ortodoxă…după aceea ce devin? Niște „foarte sexuali” tineri căsătoriți ortodocși? Niște „extrem de productivi” tineri, deși până acum erau tineri „foarte asceți”?
  • Și munca” dumneavoastră online în ce constă: în a copia texte de la alții…și în a le unge cu culori?
  • Domnul Vasile la cât de „expert” sunteți în Antihrist…cred că dacă l-ați întâlni pe stradă…l-ați confunda cu un neolegionar. Adică cu un prieten apropiat...Despre Antihrist ați învățat însă înainte, în sau după închisoarea primă?
  • trebuie să ne confruntăm viziunile politice, nu să afișăm bunele noastre sentimente formulate în funcție de conjuncturi”
  • Nici ponderea populației maghiare, nici vreun considerent de alt ordin nu impun configurarea vreunei alte autonomii decât cea locală, stabilită prin Legea administrației publice”.
Did you like this? Share it:

Previous

Predică la Intrarea în Biserică a Maicii Domnului [21 noiembrie 2013]

Next

Dumnezeul taximetristului

16 Comments

  1. Sărutmâna părinte.

    Păstrarea fecioriei nu este un scop în sine.

    Prin campania aceasta încercăm să-i apropiem pe oamenii de Dumnezeu și de Biserică.

    Subiectul este un cârlig, o momeală, prin care îi pescuim pe tineri aducându-i în corabia Bisericii.

    Și mai este un lucru, Dumnezeu este Cel care lucrează în inimile lor, noi doar le punem înainte mărturii ale unor tineri care s-au luptat cu ispitele sexualității promovate excesiv, tineri care majoritatea sunt în Biserică, și conștientizează ce înseamnă curăția sufletului și a trupului.

    • Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

      Domnule Claudiu,

      demersul dumneavoastră este evident: vreți să îi conștientizați pe membrii Bisericii asupra flagelului promiscuității din societatea noastră!

      Însă întrebarea mea e următoarea: ce fac…după ce renunță la feciorie, căsătorindu-se?

      Cât de mult i-a ajutat fecioria…dacă abia așteaptă ca să facă sex?

      Și dacă din abstinență iese „productivitate” imensă de copii…înseamnă că abstinența a fost o povară de care abia au vrut să scape prin căsătorie…dacă, în căsătorie…nu au mai avut chef de pauze de feciorie/ abstinență.

      Deschizând o altă problemă, călătoriile dumneavoastră pe la Mănăstiri, în grupuri mari, cu tineri și tinere…pe lângă o cunoaștere tot mai bună, între ei, a participanților…eu cred că sunt și intense momente de erotizare.

      Tot mai aproape unii de alții…visele erotice au și mai mare concretețe.

      Poate că mulți vor aceste tabere ale dumneavoastră…tocmai pentru a lega prietenii/ căsătorii cât mai repede…pe premisa că dumneavoastră le oferiți, cumva, o parteneră/ un partener de calitate…dacă merg pe la Mănăstiri.

      Mai pe scurt: cred că dumneavoastră sunteți „un producător de vise erotice” pentru tinerii pe care îi manageriați.

      Pentru că le oferiți prilejul ca ele să aibă loc.

  2. Doamne ajută, părinte.

    Taberele pe care le organizăm sunt decente și majoritatea tinerilor care vin ne mărturisesc că se simt foarte bine, și că există o atmosferă între noi care le place mult.

    Faptul că ne adunăm în numele lui Dumnezeu și discutăm mai mereu despre viața noastră în Biserica, asta îi face să se simtă în largul lor, și să se deschidă și mai mult.

    Noi n-am lăsat niciodată impresia că taberele noastre sunt ocazii de a te cupla unul cu altul. Ca dovadă, după doi ani, din taberele noastre doar doi tineri au ajuns să fie împreună.

    Nu suntem un ong matrimonial.

    Recunosc că m-aș bucura să se lege și prietenii în vederea căsătoriei și nu este nimic rău în asta, ba dimpotrivă, este un lucru binecuvântat de Dumnezeu.

    Așa cum de la Valea Plopului sau din diferitele filiale ASCOR din țară au ieșit zeci și sute de familii.

    Mărturisesc că sunt dezamăgit de felul în care ne priviți activitatea, deși suntem împreună pe aceeași baricadă de cinci ani și câteva luni.

    • Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

      Aș fi ultimul om, domnule Claudiu, pe care l-ați putea bănui că ar fi împotriva faptului ca oamenii să se cunoască, să se iubească, să se căsătorească.

      Eu nu vă privesc activitatea negativ, pentru că activitatea dumneavoastră constă în faptul de a-i aduna și de-ai conduce ici și colo.

      Eu privesc realist…interiorul oamenilor pe care îi văd cu dumneavoastră, pe care îi văd comentând, exprimându-se pe OT.

      Iar întrebările mele sunt mai serioase decât puteți crede…numai că trebuie să mai treacă timp, să vă maturizați mai mult…și vă veți pune întrebări asemănătoare.

      Numai că modul în care dumneavoastră puneți problema fecioriei până la căsătorie…e la fel de defectuoasă ca perspectiva universitară asupra tinerilor.

      La facultate tinerii învață, dau examene, se zbat…termină…și află că facultatea nu are finalitate reală…pentru că facultatea nu e niciodată un loc de muncă...ci un mod de aprofundare de sine.

      A teoretiza fecioria, fără tot angrenajul ascetic și mistic al ei…e ca și cum ai considera că a zidi o casă înseamnă doar a pune temelia.

      Fecioria în sine, fără sfințenia Ortodoxiei, este nimic.

      Mie nu îmi plac ortodocșii care se laudă că nu s-au culcat cu cineva…dar sunt plini de sine.

      Mărturiile tinerilor dumneavoastră despre ei înșiși, pe care le-am răsfoit și eu într-o librărie, sunt pline de sine. Sunt orgolioase contemplări de sine în oglindă.

      Nu, n-avem nevoie de tineri care se plac pentru că nu s-au culcat cu cineva…sau pentru că se duc la miting anti-gay! Ci avem nevoie de tineri care sunt plini de teologie, de asceză, de rugăciune…și nu fac din feciorie un caz…ci cazul lor e cum să Îl cunoască pe Dumnezeul de Care avem toți nevoie.

      Campania dumneavoastră e tipic postmodernă.

      E ca reclama la șampon sau la iaurtul pentru stomac.

      Fecioria nu rezolvă Ortodoxia…ci fecioria e o mică bucățică din ce trebuie să facă orice om în relația sa cu Dumnezeu.

      Nu „fecioria” aparentă trebuie supralicitată ci cum arată relația noastră cu Dumnezeu.

      Așa că eu nu sunt împotriva demersului dumneavoastră: acela ca oamenii să se cunoască, să se iubească, să se căsătorească, să se sfințească…numai că văd mult mai profund și mai matur fecioria, relația, asceza, neputința omului și falsele lui măști „cucernice”.

  3. Înțeleg ceea ce spuneți și sunt deacord în mare parte. Doar că tinerii trebuie pescuiți într-un fel.

    Trebuie agățați într-un fel, atrași către Ortodoxie prin tratarea unor probleme care-i interesează.Așa cum v-am spus campania nu este un scop în sine ci un mijloc.Fecioria în sine, fără sfințenia Ortodoxiei, este nimic. Foarte adevărat.Mărturiile tinerilor sunt sincere și nu mi se pare deloc lăudăroase, ba dimpotriva, unele din ele emană tristețe, suferință, chin, ispite, și o luptă cu lumea care îi înconjoară. Acțiunile noastre nu se limitează la campania cu fecioria.

    Dorința noastră, și a mea, de când am deschis acest blog/site, a fost să-i ajutăm pe tineri să se apropie de Dumnezeu, în diferite moduri. Astăzi am aceeași dorință. Facem același lucru, în diferite forme.

    Mai este un aspect, pe care poate l-ați trecut cu vederea, tot ce am făcut până acum a fost cu binecuvântarea duhovnicilor noștri. Și noi credem că acest lucru ne-a ajutat să nu inițiem proiecte în vânt, cu caracter sectar, în duh neortodox, ci să sprinjinim și noi Biserica noastră, într-o anumită măsură.Dacă am merge pe firul ideii sfinției voastre, nici închinarea la moaște după o așteptare de 12 ore în frig nu înseamnă mai nimic, când apoi te întorci la viața ta de dinainte.

    Dar totuși Biserica Ortodoxă Română organizează astfel de evenimente. Poate cei care stau la coadă la moaște înțeleg acțiunea lor ca pe una magică, pe care odată săvârșită li se vor rezolva unele probleme.

    Totuși Biserica nu iese să le spună că greșesc stând la coadă cu gândul acesta, ci îi lasă să parcurgă acest drum al credinței, treaptă cu treaptă, și se vor dumiri treptat, care este Adevărul.Și campania noastră e la fel.

    E doar un mod de a-i face conștienți, de a le arăta normalitatea.

    Dacă mergem pe firul rațiunii sfinției voastre, nici mișcările provita nu fac mare lucru, când scapă copiii de la avort, că degeaba îi scapă dacă îi lasă să crească într-o familie fără educație creștină.

    Acțiunile Bisericii prin toate mădularele ei sunt complementare, și nu poate avea cineva pretenția unei atitudini și a unor fapte misionare cu caracter absolut.

    Credeți că sfinția voastră, cu tot ceea ce faceți, sunteți de ajuns Bisericii?

    • Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

      Tinerii, domnule Claudiu, se lasă pescuiți…și nu sunt pescuiți! Doar tinerii care caută ceva…își caută răspunsuri.

      Eu am văzut altfel mărturiile lor…din alt unghi de vedere…

      Dorința mea, când am venit online, nu a fost „să ajut oamenii” ca să aibă „o bună” idee despre ei…ci, dimpotrivă: să aibă o idee proastă despre ei…în așa fel încât să caute tot mai mult, să se nevoiască tot mai mult, să se dea cu capul de întrebări tot mai mult…pentru ca să vadă cât de neinteresați de lucruri mari erau.

      Deci eu nu caut să îi fac pe oameni să se simtă „bine”…ci să se simtă „că stau degeaba” și că trebuie să facă, realmente, ceva…care să se vadă.

      Dacă și duhovnicii dumneavoastră au o perspectivă tot atât de „școlărească” asupra lucrurilor, domnule Claudiu, cum aveți dumneavoastră asupra a ceea ce trebuie și nu trebuie să facă un ortodox…sau Biserica…pot să vă dea toate binecuvântările de pe lume…pentru că lucrurile mari și profunde se fac doar dacă ești capabil să le faci.

      Dumneavoastră nu suferiți de binecuvântări sau de bune intenții…ci de lipsă de experiență și de viziune. Dumneavoastră furați viziune de la alții, perspectivă…dar ea nu vă vine mânușă…Pentru că viziunea, perspectiva de lucru, ideea, e darul lui Dumnezeu…și nu dat cu ochiul la ceea ce fac alții.

      Dacă credeți că le arătați „normalitatea”, foarte bine! Să mai lăsăm să treacă 10-20 de ani…și îmi prezentați pe oamenii cărora le-ați arătat normalitatea. Abia aștept să-i cunosc!

      Mișcările Provita nu scapă oamenii de la avort…ci doar îi recuperează, pe măsura posibilităților, pe cei care au scăpat de la avort.

      Când mama vrea să avorteze…e expertă în a duce lucrurile la „bun sfârșit”.

      Complementaritatea reală în Biserică e atunci când, realmente, faci ceva, împreună cu Dumnezeu, pentru Biserica ta.

      Spre exemplu, Părintele Dumitru Stăniloae, a făcut ceva realmente complementar pentru Biserica lui, prin opera sa, adică complementar la ce au făcut Sfinții de dinainte.

      Ca să faci ceva „complementar” Sfinților trebuie să fii la nivel înalt în viața duhovnicească.

      Dumneavoastră sunteți în faza de „a vă juca de-a făcutul”. Ceea ce e normal…ăsta vă e nivelul…și cineva trebuie să vă spună acest lucru.

      Și Provita și ASCOR și Oastea Domnului și alte organizații de-ale noastre se joacă „de-a duhovnicia” în România…dar adevăratele rezultate sunt oamenii palpabili, cu operă, cu experiență, cu discernământ.

      Adică monahismul e format din mulți oameni…și rezultatele sunt că doar câțiva sunt monahii autentici. La fel și cu creștinii mireni: nu mă interesează multul…ci puținul valoric.

      Asta nu înseamnă că nu sunt de acord ca fiecare să facă cât poate și cât știe. Nici n-ar putea altfel.

      Ultima întrebare, domnule Claudiu, e iarăși postmodernă!

      Eu nu fac pentru ca să fiu „de ajuns” Bisericii, pentru că nu scriu, nu predic, nu creez din perspectiva de învățător autoritativ al Bisericii ci din perspectiva celui care zilnic învață din Tradiția și experiența Bisericii.

      Nimeni nu poate să trăiască și să slujească la maximele cerințe ale lui Hristos pentru Biserica Lui.

      Nimeni nu poate să înlocuiască pe toată lumea din Biserică, să înlocuiască, prin munca lui…lenea celorlalți sau neimplicarea lor.

      Însă întrebarea vă trădează!

      Pentru că ea e soră cu „fecioria până la căsătorie”.

      Dumneavoastră aveți „buna idee” despre dumneavoastră că ajutați Biserica „să fie mai bună” prin ceea ce faceți.

      Eu nu scriu niciodată gândindu-mă la acest lucru! Eu scriu gândindu-mă că am multe necunoscute în față…și că trebuie să mă grăbesc să le înțeleg pe unele.

  4. Reduceți ajutorul pentru Biserică doar la teologie, doar la scrieri, și eliminați orice altă modalitate de a face ceva.

    Pentru sfinția voastră, oricine nu scrie teologie sau nu înțelege teologia la nivel înalt, nu face nimic.

    Atunci să știți că 99% din parohiile din țara asta nu fac nimic.

    • Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

      Iarăși „buna impresie” despre dumneavoastră sare din text, domnule Claudiu!

      Deși, în aparență, dumneavoastră militați pentru ca tinerii „să aibă capul mare”, adică să știe lucruri mari, profunde, teologice, sfinte…în realitate însă îi vreți doar plimbători pe la Mănăstiri și nu oameni ai studiului și ai coerenței.

      Dacă Dumnezeu i-ar fi dorit pe toți teologi…aveam o inflație de alde Stăniloae în România.

      Numai că Dumnezeu dă daruri, după cum știți, după cum vrea…și după cum vrea și omul. În coproducție dă daruri…și se manifestă darurile.

      Tocmai de aceea nici eu nu cer de la oameni…ce nu pot să facă.

      Eu cer de la oameni să nu presupună că fac mai mult decât fac.

      Adică să nu aibă „o bună părere despre ei” ca ortodocși doar pentru că „își păstrează fecioria până la căsătorie” sau pentru că merg la Mănăstire.

      Un ortodox care, deși nu a făcut până acum prea multe…dar vrea să facă…aspiră, zilnic, spre multul teologiei. Dar aspiră în mod pragmatic: începând să citească, să se roage, să se ascetizeze în chip și fel.

      Nu trebuie să le dau eu „voie” celor de la Provita, ASCOR, Ortodoxia tinerilor…să facă ce vor să facă. Și așa vor face…ce vor face…la nivelul lor.

      Numai că eu am dreptul, ca și dumneavoastră față de mine, să mă poziționez critic față de ceea ce faceți.

      Critica mea…nu vă poate scoate din calea dumneavoastră…după cum dezbaterile de la televizor nu pot influența deciziile Justiției.

      Justiția stă în dumneavoastră. Dumneavoastră decideți!

      Dacă eu spun una bună sau proastă…trebuie să îmi mulțumiți că vă bag în seamă…pentru că vă puteam trata cu o indiferență majoră, așa cum mă tratează pe mine, în mod nedrept, „marii creatori de online ortodox” sau alți confrați…alte capacități.

      Critica nu naște monștri!

      Ea naște doar…mai mult bun simț…dacă e acceptată…

  5. Vă mulțumesc că m-ați băgat în seamă.

    • Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

      Și eu vă mulțumesc, pentru că m-ați furat și mă furați la idei tot timpul…după care veniți să îmi dați lecții, spunându-mi că le-ați învățat de la duhovnicul dumneavoastră!

      Eu i-aș cere duhovnicului dumneavoastră să vă scrie câte un articol pe săptămână, ca să învăț și eu de la dumnealui. Așa îmi voi da seama despre câte idei…v-a dăruit!

  6. Eu nu vă dau lecții. Are cine să vi le dea. Dumnezeu vă va povățui către tot Adevărul. Și pe noi la fel.

    Relația duhovnic-fiu duhovnicesc e una care scapă rațiunii, e o taină a lui Dumnezeu.

    Hristos Domnul lucrează și prin duhovnicii fără multă teologie, dar smeriți și bine inteționați. Majoritatea sfinților Bisericii nu au lăsat scrieri ci fapte.

    Nu înțeleg de ce cereți tuturor articole?

    Nu știu în ce lume trăiți.

    Vreți ca toți să fim scriitori ca sfinția voastra?

    Vreți ca șoferii de taxi să scrie teologie?

    Vreți ca bucătăresele să-și dea doctoratul.

    Vreți ca gunoierii, atât de necesari societății de consum în care trăim, să citească compendii de biologie și medicină?

    Părinte, vă rog, treziți-vă!

    Tuturor le cereți cv-ul și cărțile scrise, sau blogul.

    Nu sunteți realist.

    Vă ridicați în slavă prea mult.

    Grijă mare să nu vă smerească Dumnezeu.

    • Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

      Domnule Claudiu,

      aveți dreptate: să ne smerim cu toții în fața lui Dumnezeu!

      Și pentru că încă nu m-am „trezit”…iar dumneavoastră ați preluat până acum cărțile și predicile unui „adormit” în Domnul, atunci trebuie să reparăm eroarea.

      Adormitul robul lui Dumnezeu, Preotul Dorin, vă cere:

      1. să ștergeți din baza de date și de pe blogul platformei Ortodoxia tinerilor…cele 50 de cărți TPA, din articolul cu care m-ați publicitat.

      2. să ștergeți de pe blogul dumneavoastră predicile mele, pe care, timp de 1-2 ani, câți sunt…le-ați preluat…și să nu mai preluați vreodată vreo predică de-a mea…sau altceva de pe TPA.

      3. să ștergeți din blogul Asociației dumneavoastră titulatura de onoare pe care mi-ați acordat-o. Nu o merit!

      În locul celor pe care le veți șterge…vă rog să scrieți un articol…în care să motivați cum veți dori…dar să apară, undeva, pe sus…pe jos…și aceste cuvinte ale mele: „Adormitul robul lui Dumnezeu, Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș, a cerut ștergerea articolelor sale de pe Ortodoxia Tinerilor, pentru că nu s-a mai considerat vrednic de a fi laolaltă cu tinerii României ortodoxe”.

      Atâta tot!

      Asta doream să vă spun la telefon…mai înainte de a vă comunica aceste lucruri în scris.

      Cu cele mai bune sentimente!

  7. Mă iertați că v-am supărat.

    Voi face ceea ce m-ați rugat.

    • Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

      Da, Domnule Claudiu, să ne smerim continuu!…

      Eu voi încerca să mă smeresc, prin efortul de a mă trezi la realitatea prezentului, dumneavoastră vă veți smeri prin faptul de a apela la „iarba verde de acasă”, adică la Părintele dumneavoastră duhovnic, căruia îi veți cere predici video, audio sau scrise pentru dinamica dumneavoastră platformă online.

      Și vă mulțumesc pentru că sunteți de acord cu ștergea cărților, a predicilor, a distincției acordate și cu faptul de a nu mai prelua vreodată ceva de pe TPA.

      Să ne smerim muncind fiecare în ritmul nostru…și prin împrietenirea cu oameni care sunt la nivelul nostru!

      Vă doresc numai bine…și vă mulțumesc pentru ajutorul neprețuit pe care mi l-ați dat cândva…și pe care nu am avut ocazia să vi-l răsplătesc cum se cuvenea!

      De aceea eu vă rămân dator cu rugăciunea și cu recunoștința.

  8. Ce pot să vă spun.

    Îmi pare rău că a trebuit să șterg 200 de predici dar dacă asta a fost dorința sfinției voastre…

    • Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

      Dimpotrivă: eu cred că erau un balast pe lângă frumoasa dumneavoastră muncă de creație!

      Veți umple golul, cu siguranță, în scurt timp!

      Ortodoxia românească are atâția oameni care vă pot ajuta în acest sens…numai că dumneavoastră nu apelați la ei.

      Numai bine!

Lasă un răspuns

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén