Ieșirea din show
Am impresia că oamenii s-au obișnuit cu circul. Cu showul.
Totul e de privit, de vizualizat ca la televizor.
Totul e un scenariu…Unii vorbesc ca proștii la televizor. Unii proști ne plac, alți proști nu ne plac.
Oricum totul e pe bani, numai afaceri.
Unii scriu pe bloguri. Că n-au ce face sau că sunt plătiți.
Sunt atâtea…că nu mai știi la ce să te mai uiți și pe cine să mai crezi.
Unii își zic (parcă tot mai mulți): ce bine e să stăm și să ne uităm!
Ce proști alții că ne spun și nouă ce trebuie să gândim și să facem!!
Ia uite ce s-a mai întâmplat!
Ia uite ce mai face ăla!
Ia uite că n-a murit încă!
Ce bine că suntem, ce mirare că existăm!
Și totuși unii confundă dorința de a fi liber, de a te exprima și de a învăța cu dorința de a fi canalie, de a fi parșiv, de a fi pramatie.
Încă o mai confundă…
Aștept evadarea din show. Ca pe o revoluție. Din decembrie, din ianuarie, din februarie…