Studii Teologice (Revista Facultăților de Teologie din Patriarhia Română), seria a III-a, anul V, nr. 4, octombrie-decembrie, 2009, București, 349 p.

Cuprinde un prolog, 7 studii, o traducere din Sfântul Fotie cel Mare, un articol la dialog teologic, un fragment de carte, o cronică și 4 recenzii.

Ierom. Mihail Gheațău (de la Mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași), Estetică și limbaj în iconografie, p. 159-197.

„Imaginea iconică, deși rămâne în esență stabilă ca structură, are o anumită mobilitate ce permite nenumărate abordări și interpretări”, p. 162.

Armonia este considerată de către Sfinții Părinți ca principala caracteristică a frumuseții creației”, p. 180.

„Iconografia este o mărturie a biruinței împotriva morții câștigată de Începătorul vieții și de prietenii Lui”, p. 194.

*

Studii Teologice (Revista Facultăților de Teologie din Patriarhia Română), seria a III-a, anul VI, nr. 1, ianuarie-martie, 2010, București, 298 p.

Cuprinde 6 articole, o traducere din Sfântul Filotei Kokkinos, un eveniment teologic, o indicare de revistă și o recenzie.

[Sfântul] Filotei Kokkinos, Patriarhul Constantinopolului, Cuvântare întru lauda Marilor Ierarhi și Învățători a toată lumea, Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur, p. 237-268, trad. din lb. gr. de Ovidiu Pop-Brâncuși, cf. PG 154, col. 767-822.

Sfântul Filotei se adresează credincioșilor cu „copii”, p. 237.

„Petru și Ioan și Pavel, treimea corifeilor, a celor dintâi ucenici și Apostoli ai Cuvântului, primele locuințe și instrumente ale Duhului”, p. 238.

Îl numește Grigorie cel Mare pe Sfântul Grigorie de Nazianz, p. 240. Iar în p. 243, Sfântul Profet Moise este Moise cel Mare.

*

Studii Teologice (Revista Facultăților de Teologie din Patriarhia Română), seria a III-a, anul VI, nr. 2, aprilie-iunie, 2010, București, 286 p.

Conține 6 studii, o traducere din Sfântul Ieronim Mărturisitorul, a lui Constantin Răchită, un articol la dialog teologic și 4 recenzii.

Fericitul Ieronim, Epistola 57 către Pammachius. Despre cel mai bun mod de a traduce, p. 211-241, trad. din lb. lat. de Constantin Răchită, cf. Saint Jérôme, Lettres, texte établi et traduit par Jérôme Labourt, vol. III, Société d’Édition „Les Belles Lettres”, Paris, 1953, p. 55-73.

„Așadar, pentru tot ce au trecut cu vederea [traducătorii], stau mărturie fie asteriscurile, după cum am mai spus, fie traducerea noastră [la Scriptură n.n.], dacă vreun cititor sârguincios a comparat-o cu o traducere mai veche; și totuși versiunea Septuagintei a obținut întâietatea în Biserici, fie pentru că este cea dintâi și a fost făcută înainte de venirea lui Hristos, fie pentru că a fost întrebuințată de apostoli, cel puțin atunci când nu se deosebea de [originalul] ebraic”, p. 235.

Sfântul Ieronim vorbește despre respingerea traducerii lui Aquila, care fusese „prozelit și traducător meticulos”, p. 235.

„În vorbirea apostolilor simplitatea era împlinită de măreția sfințeniei; iar silogismele lui Aristotel și subtilitățile încurcate ale lui Chrysippos erau respinse de Cel înviat din morți”, p. 239.

Cf. n. 79, p. 239, „Chrysippos (280-207 a. Chr) a fost un filosof grec convertit la stoicism de către Cleanthes”.

*

Studii Teologice (Revista Facultăților de Teologie din Patriarhia Română), seria a III-a, anul VI, nr. 3, iulie-septembrie, 2010, București, 279 p.

Conține 7 articole, o traducere, un eveniment teologic și 6 recenzii.

Pr. Georgian Păunoiu, Scrierile Sfântului Isaac Sirul și circulația lor în lumea creștină, p. 31-60.

La BAR sunt 11 manuscrise ale lui Isaac 1, p. 49 și sunt redate în n. 139, p. 49 de către autor: manuscrisele 153, 561, 1649, 1920, 1927, 1963, 2113, 2580, 2949, 3724, 3725.

*

Studii Teologice (Revista Facultăților de Teologie din Patriarhia Română), seria a III-a, anul VII, nr. 3, iulie-septembrie, 2011, București, 293 p.

Conține 7 studii, o traducere, un articol la dialog teologic și 4 recenzii.

Pr. Ioan Moga, „Treimea imanentă” și „Treimea iconomică”. Probleme și perspective ale unei distincții teologice, p. 21-56.

În care autorul afirmă că Schleiermacher a redescoperit sabelianismul „ca ipoteză posibilă de formulare a teologiei trinitare”, p. 32.

Oana-Mădălina Popescu, între p. 191-218, publică Pomelnicul Mănăstirii Radu Vodă din București. Care e în limba greacă și redat între p. 204-211.

Biserica are hramul Sfânta Treime, p. 191.

Manuscrisul grecesc e păstrat în BAR, Ms. gr. 1035, p. 204.

Traducerea lui este între p. 211-217.

Apar aici nume de femei ca: Vișa, Chiajna, Roxandra, Bălașa, Lucia, Anastasia, Maria, Păuna, Smaragda, Zoia, Ecaterina, p. 212, Frosina, Elena, Stanca, p. 213, Voica, Ilinca, Marga, Sofronia, p. 214, Cristina, Evdotia, Despina, Neacșa, Calița, p. 215, Calina, Ancuța, Pana, Chirața, Safta, Florica, Caterina, p. 216, Margareta, p. 217.

Did you like this? Share it: