Conducerea Bisericii în Postmodernism [1]

Daniel Fodorean, Conducerea Bisericii în Postmodernism, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2011, 243 p.

*

*

Autorul e baptist, aceasta e teza sa doctorală și e compusă din Abrevieri, Cuvânt înainte, Introducere, 4 capitole, Concluzii, Bibliografie și Anexă.

Din Cuvântul înainte, p. 11, aflăm că autorul e pastor în Constanța, are 16 ani de slujire pastorală, a făcut doctoratul la București sub conducerea Prof. Dr. Vasile Talpoș, a studiat și în America, la Dallas.

Introducerea începe în p. 13.

E nevoie de „lideri competenți” sau de „pastori-lideri” în baptismul românesc, p. 14.

Episcopos, p. 18-19, diaconos, p. 19.

„Postmodernismul este promotorul relativismului absolut”, p. 21.

A folosit metodele sinteză, analiză, programe de cercetare, lucrări de specialitate, interacțiune personală, sondaj de opinie, p. 24.

Sondajul pe care l-a făcut a fost pe baza răspunsurilor a 1.100 de oameni, p. 24.

Cap. 1 începe în p. 25: Raportul teologic dintre Revelație, Biserică și cultură.

Cornilescu a redus pe cosmos, eon, icumeni la lume, p. 27.

Cultura ca parte a lumii, p. 29. Și ea „nu este niciodată neutră”, p. 37. Cultura se asumă „în mod conștient sau inconștient”, p. 38. Ea nu e statică ci dinamică, e locală și globală, p. 39.

Autorul admite faptul că în era globalizării „bisericile evanghelice” „s-au scufundat” în individualism, p. 40.

Cultura e o hartă și o oglindă a societății umane, p. 41.

Apocalipto, p. 41. Diloo, epifania, gnorizo, orama, p. 42.

Autorul acceptă și revelația naturală, p. 42.

Dumnezeu a vorbit pe limba oamenilor, în diverse contexte culturale, p. 43.

Cap. 1 se termină în p. 54 și al doilea începe în p. 55, cu titlul: Cultura postmodernă și impactul ei asupra Bisericii Baptiste din România.

„Biserica evanghelică nu trebuie să abandoneze esența teologiei care i-a determinat propria identitate”, p. 77. Până acum eu nu am înțeles care este identitatea teologică a baptismului. Pentru că nu am înțeles, de fapt, care e teologia lui „distinctă”.

Postmodernismul e critic față de modernism, p. 78, oferă libertate de alegere, a impregnat filosofia contemporană, aprobă pluralismul, p. 79, promovează o altă epistemologie, p. 80.

Lucrăm și teologhisim într-un mediu multicultural, p. 81.

Postmodernitatea este o oportunitate pentru evanghelizare, p. 83.

Stanley J. Grenz pledează pentru „o teologie holistică”, care să se ocupe de om în integralitatea lui, p. 85.

Pentru mine teologie holistică înseamnă o teologie care se ocupă de toată Tradiția Bisericii și de toată problematica lumii contemporane. Care cuprinde o perspectivă ortodoxă asupra întregii existențe.

Individualismul credinței în neoprotestantism, p. 94.

Cap. al 2-lea se termină în p. 107. Al 3-lea începe în p. 108: Teologia Conducerii Bisericii Baptiste: definiții și tipologii.

Omul mare: omul cu calități deosebite, p. 112.

Conducerea religioasă văzută sub aspectul multidisciplinarității, p. 115-116.

„motivarea oamenilor cheie”, p. 117.

Conducerea spirituală e conferită de Dumnezeu, p. 118.

Darul spiritual al administrării/ administrației la nivel eclesial, p. 123.

Realism pastoral și ierarhizarea priorităților, p. 124.

Administrarea e un dar spiritual, care nu se limitează la cele materiale, p. 126.