Interviuri de conștiință (vol. 1) [7]

Interviuri de conștiință

  (vol. 1)

*

Realizate

de Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

***

Partea întâi, a 2-a, a 3-a, a 4-a, a 5-a, a 6-a.

***

Pr. Prof. Dumitru Popescu: Și Dumnezeu ține sufletul nemuritor și îl păstrează în vederea învierii.

Pr. Dorin Picioruș: În vederea învierii omului…

Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da, îl ține până la sfârșit!…Și asta este garanția [învierii noastre]. Și dacă a venit Hristos cu învățătura despre învierea morților, [a venit pe un teren prielnic, pentru că]…lumea era deja pregătită. Ea credea în existența spiritelor.

Pr. Dorin Picioruș: Din teologia păgână…

Pr. Prof. Dumitru Popescu: Păgână…și de toate nuanțele. Și panteistă, și dualistă…și parsistă…și mai știu eu de care alta…Dar și cea creștină! Care, într-adevăr, scoate în evidență [faptul], nu numai că există materie și spirit dar că, în fond, materia e concentrare de spirit și energie.

Numai că omul a descoperit o a doua lege… Pentru că bomba atomică ce e?

Pr. Dorin Picioruș: E o concentrare de energie!

Pr. Prof. Dumitru Popescu: Nu, pulverizează…descompune materia! Căci apare explozia aceea teribilă…o lumină care te orbește, o lumină care este moartea…

Pr. Dorin Picioruș: Da, care aduce moartea!…Care vestește moartea…

Pr. Prof. Dumitru Popescu: Și care e la antipodul celei care a strălucit pe Tabor.

Pr. Dorin Picioruș: …Care nu a produs moartea, ci transfigurarea lor[1].

Pr. Prof. Dumitru Popescu: Așa!…Și aici e toată chestiunea [de fond]. Că omul poate să distrugă, dar nu poate să repare.

Pr. Dorin Picioruș: Am înțeles, Părinte Profesor!…Acum am ajuns în situația, ca noi, în teologie, să vorbim despre reactualizarea Părinților. Să vorbim despre reactualizarea marilor probleme teologice. Dumneavoastră cum credeți [că stau lucrurile în această chestiune] sau care ar fi lucrul principal, care ar trebui reactualizat?

Dumneavoastră vorbiți, spre exemplu, despre creație, ca despre o realitate cu amprentă rațională, vorbiți apoi, în mod pregnant, despre Hristos ca Pantocrator, Care atrage spre Sine toată creația, vorbiți și despre diferența dintre umanizare și deificare/ îndumnezeire…

Dintre toate acestea, care credeți că ar fi…subiectul teologic sau dogma teologică, care ar trebui esențializată, care ar trebui pusă în termeni proprii pentru credincioșii noștri, pentru ca viața lor liturgică, viața lor particulară și eclesială să fie alta, să fie revitalizată?

Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da!…Păi…

Pr. Dorin Picioruș: Dumneavoastră mergeți pe ideea Pantocratorului!…Teologia Dogmatică a dumneavoastră, ultima carte[2], este făcută pe calapodul lui Hristos ca Pantocrator…

Pr. Prof. Dumitru Popescu: Sfântul Chiril al Alexandriei[3] folosea o imagine foarte plastică. Ca să explice această realitate, adică îndumnezeirea omului. Și exemplul lui m-a frapat de când l-am studiat. Căci el spunea: bagi fierul în foc și metalul acela, care e opac, se înroșește și devine maleabil.

Pr. Dorin Picioruș: Arată alte calități…

Pr. Prof. Dumitru Popescu: Că se vede că focul schimbă constituția…

Pr. Dorin Picioruș:…fierului…

Pr. Prof. Dumitru Popescu: …a fierului. Și asta e ceva practic!

Pr. Dorin Picioruș: Da, foarte practic!…

Pr. Prof. Dumitru Popescu: Și Hristos a arătat-o…

Pr. Dorin Picioruș: În persoana Lui.

Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da, în mod natural…pă muntele Taborului. Când fața Lui a strălucit ca soarele și veșmintele Lui s-au făcut albe ca lumina [Mt. 17, 2]. Deci materia e făcută de Dumnezeu cu fundament spiritual! Și [iar] „marea contribuție” pe care o are astăzi lumea, față de trecut, de antichitate…[e aceea că] a opus spiritul materiei.

Pr. Dorin Picioruș: Da!

Pr. Prof. Dumitru Popescu: Și Părinții, ai văzut, arată ce se întâmplă cu fierul înroșit în foc…

Pr. Dorin Picioruș: Adică arată că nu există un antagonism între suflet și materie…

Pr. Prof. Dumitru Popescu: Mă rog!…Aveau ei ideile lor…Întotdeauna au recurs la analogii d-astea dinamice…N-au recurs…

Pr. Dorin Picioruș: La chestii statice…

Pr. Prof. Dumitru Popescu:…pentru că n-au vrut să opună materiei spiritul.

Pr. Dorin Picioruș: Da, corect!…

Pr. Prof. Dumitru Popescu: Ei nu puneau în relație, spre exemplu, piatra cu mintea! Pentru că, în mod categoric, nici prin cap nu îți trece o asemănare între ele.

Însă, dacă mergi și sapi la adâncul lucrurilor – și asta a făcut-o fizica contemporană! – atuncea îți dai seama că, într-adevăr, dincolo de lumea ta materială, văzută, este infinitul cosmic. Acolo e cosmosul mic, în care tu, pur și simplu, vezi numai particule…

Pr. Dorin Picioruș: Lumea subatomică, da!…

Pr. Prof. Dumitru Popescu: …care au o mobilitate extraordinară…Însă, numai că aici se întâmplă altă treabă. În trecut opuneau spiritul cu materia. Astăzi însă sunt atât de mult cuceriți de materie încât spun că totul se explică prin materie și cică nu mai există spirit.

Însă realitatea e că s-a făcut un pas extraordinar și de atunci s-a terminat cu epoca iluministă, care s-a constituit într-o frondă nemaipomenită la adresa Creștinismului. Pentru că iluminiștii nu suportau ideea de spirit a Creștinismului, care intra în contradicție cu raționalismul lor materialist dus la maximum [la extrem].

Ei, bine, acum s-a ajuns la concluzia că materia este maleabilă, că se poate modifica…Însă, cu bomba atomică, oamenii și-au dat seama că pur și simplu toată materia se transformă în pulbere.

Pr. Dorin Picioruș: Da!…Deci dumneavoastră credeți că teologia creației sau ea împreună cu hristologia ar trebui să fie reevidențiate de către teologia actuală.

Pr. Prof. Dumitru Popescu: Adică eu cred că noi putem să facem apel la știință, ca să arătăm că, într-adevăr, materia nu este opusă spiritului.

Pr. Dorin Picioruș: Da!

Pr. Prof. Dumitru Popescu: Pentru că atunci când s-a spart atomul [când s-a intrat în atom în mod științific], s-a constatat că înăuntrul lui este o lume organizată în mod extraordinar. Că avem de-a face cu un microcosmos, [tot la fel de impunător] ca și cosmosul mare.

Pr. Dorin Picioruș: Da!…

Pr. Prof. Dumitru Popescu: Și el[4] este de o organizare extraordinară…deși, pe de altă parte, ei[5] vin și spun că acolo se petrec niște fenomene ieșite din comun. Pentru că, la un microscop, dacă vrei să pătrunzi în lumea microcosmosului [subatomic], îți dai seama că e totul o învălmășeală de particule

Pr. Dorin Picioruș: …care par haotice, o lume haotică…

Pr. Prof. Dumitru Popescu: …dar însă, realitatea e aceea, că ea are o ordine!…

Pr. Dorin Picioruș: Că lumea asta haotică nu se sparge…

Pr. Prof. Dumitru Popescu: nu se descompune!

Pr. Dorin Picioruș: …nu se descompune…

Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da!…Că ceea ce ni se pare nouă haotic…are ordine. Pentru că, așa cum spunea cineva, lumea e în curs de devenire. Ea nu șade pă loc! Ea merge [mai departe tocmai] pentru că e făcută de Dumnezeu pentru un scop [anume] și tinde către un scop. Acuma, știința vine și spune [în mod] clar: Domne, noi nu putem să știm dacă lumea are un început sau nu are un început, pentru că noi nu putem să verificăm treaba asta!…

Pr. Dorin Picioruș: Da!…

Pr. Prof. Dumitru Popescu: Cine s-apucă să-mi spună mie că „nu există Dumnezeu”, pentru că „lumea e eternă”…astea sunt povești! Sunt ideologii…

Pr. Dorin Picioruș: Da!

Pr. Prof. Dumitru Popescu: Care nu pot fi justificate și gândite științific…

Pr. Dorin Picioruș: Sau, mai bine zis, sunt presupuneri…

Pr. Prof. Dumitru Popescu: Sunt [presupuneri] „științifice”, da!…Care înlocuiesc cuvântul „știință”…

Pr. Dorin Picioruș: [surâd] …Înțeleg!…

Pr. Prof. Dumitru Popescu: [și dumnealui surâde]: …Toate sunt „științifice” dar nu țin de Dumnezeu! …Căci știința se mărginește la ceea ce se vede.

Pr. Dorin Picioruș: La ceea ce e cuantificabil…

Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da!…

Pr. Dorin Picioruș: La ceea ce se poate…

Pr. Prof. Dumitru Popescu: …experimenta…

Pr. Dorin Picioruș: …demonstra…

Pr. Prof. Dumitru Popescu: Dar ceea ce nu poate să cunoască…ea[6] lasă la o parte. Or s-a văzut un singur lucru: că nu se poate explica începutul [lumii] și nici nu se poate explica sfârșitul [ei], dar se poate explica, pur și simplu, asta: că materia rămâne deschisă continuu către transcendent. Căci, la un moment dat, [oamenii de știință înțeleg] că parcă există ceva dincolo de materie. Pentru că [omul] nu poate să explice totul pân [prin] materie, ci trebuie să facă apel la ceva care vine din afara materiei. E prea mare dis…asta!…ordine, prea multă risipă de raționalitate, pentru ca lucrurile să…

Pr. Dorin Picioruș: fie la voia întâmplării…

Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da!…Ea nu poate să fie de la sine[7]…fără să fi avut loc o intervenție specială…Și aici e spărtura asta, care îți dă posibilitatea să te deschizi către Dumnezeu. Numai că ajung așa de infatuați [oamenii de știință] între ei, încât spun că știința poate să dovedească existența lui Dumnezeu mai mult decât orice religie.

Pr. Dorin Picioruș: Și știința, cumva, merge pe urmele teologiei…ale teologiei Pantocratorului. Pentru că Cel care a creat lumea și Care o ține în existență, Care o mântuie și Care o va judeca, a creat-o rațional, pentru ca și omul și materia să se îndumnezeiască.

Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da, asta e adevărat!…Însă ei[8] nu pot să vorbească despre Pantocrator, pentru că El depășește posibilitățile lor. Ei merg până la graniță. Ce-o fi dincolo de graniță, ei nu mai știu.

Pr. Dorin Picioruș: Cu alte cuvinte, teologia ortodoxă, vorbind despre Dumnezeu Pantocratorul, e avangardistă…

Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da!…

Pr. Dorin Picioruș: …în comparație cu știința…

Pr. Prof. Dumitru Popescu: Păi nu e avangardistă pentru că a fost mai înainte de știință…

Pr. Dorin Picioruș: Da-da!…

Pr. Prof. Dumitru Popescu: pentru că nu am făcut acum afirmațiile, după ce le-a descoperit știința…

Pr. Dorin Picioruș: Da!…

Pr. Prof. Dumitru Popescu: Pentru că totul[9] vine din Dumnezeu. Căci spune acolo, că l-a început a făcut cerul și pământul [Fac. 1, 1]. Pentru că a făcut mai întâi lumea nevăzută și apoi pe cea văzută.

Pr. Dorin Picioruș: Da, da, da!…

Pr. Prof. Dumitru Popescu: Căci după [ce a fost creată] lumea nevăzută, a fost creată și cea văzută.

Pr. Dorin Picioruș: Da!…

Pr. Prof. Dumitru Popescu: Dar pentru că omul era primitiv…nu puteai să vii cu imagini din astea, abstracte, care…

Pr. Dorin Picioruș: …pentru evreul care tindea spre idolatrie…

Pr. Prof. Dumitru Popescu: Căci făcea ce făcea [poporul lui Israel]…ăla[10] se ruga sus[11], bietu’ Moise, pe munte, și el se ducea în vale și se închina la vițălul de aur.

Pr. Dorin Picioruș: Da, din păcate!…

Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da!…

Pr. Dorin Picioruș: Și noi ne închinăm astăzi la vițelul de aur…

Pr. Prof. Dumitru Popescu: Și încă cum!…Pentru un vițel de aur (zâmbește) ești în stare să dai orice…Unii își dau și sufletul din ei.

Mai ales acum, în sfârșit, în societatea asta…Pur și simplu mă uit…și mă gândesc…și mă apucă groaza…Pentru că unde mă uit, toți vor numai bani!…Numai învârteală, numai afaceri, numai corupție…ca și când totul ar fi numai pământ…Nu mai au niciun fel de deschidere, de preocupare pentru [suflet]…

Poate că așa e mentalitatea [postmodernă]! Pentru că se gândesc să facă mai întâi avere și apoi se gândesc și la lucruri spirituale.

E adevărat că, în trecut, boierii[12] se ocupau ei și de lucruri spirituale, dar aveau cu ce să trăiască.

Pr. Dorin Picioruș: Le făceau pe ambele: și cu viața spirituală și cu…

Pr. Prof. Dumitru Popescu: Aveau posibilități [materiale]! Că altfel trebuiau să tragă la jug ca să supraviețuiască.