Interviuri de conștiință (vol. 1) [29]

Interviuri de conștiință

  (vol. 1)

*

Realizate

de Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

***

Partea întâi, a 2-a, a 3-a, a 4-a, a 5-a, a 6-a, a 7-a, a 8-a, a 9-a, a 10-a, a 11-a, a 12-a, a 13-a, a 14-a, a 15-a, a 16-a, a 17-a, a 18-a, a 19-a, a 20-a, a 21-a, a 22-a, a 23-a, a 24-a, a 25-a, a 26-a, a 27-a, a 28-a.

***

Prof. Remus Rus: Au scris aburos

Pr. Dorin Picioruș: Da, aburos!…

Prof. Remus Rus: Să păstrăm termenul Părintelui Stăniloae!…Fiindcă e un termen care îți dă posibilitatea unei gândiri teologice.

Pr. Dorin Picioruș: Într-un adjectiv

Prof. Remus Rus: Printr-un adjectiv la care nu te așteptai…

Pr. Dorin Picioruș: Și eu l-am învățat, astăzi, pe aburos, de la dumneavoastră…Pentru că nu l-am auzit vreodată și nici nu aș fi conceput să îl pun într-un context gnoseologic…

Prof. Remus Rus: Și eu l-am auzit de la Părintele Stăniloae…și cred că îi aparține

Pr. Dorin Picioruș: Pentru că teologia ortodoxă este aburoasă

Prof. Remus Rus: Teologia adevărată este aburoasă…Pentru că, în teologie, trebuie să ai lumina aburului, care strălucește când lumina bate pe el, dar, în același timp, impenetrabilitatea lui…sau dificultatea de a pătrunde în abur, pentru ca să vezi totul absolut deslușit. Ci vezi numai conturul…vezi numai ca o prefigurare

Pentru că, acum, vedem ca prin ghicitură

Pr. Dorin Picioruș: dar atunci vom vedea față către față.

Prof. Remus Rus: iar atunci vom vedea față către față…

Pr. Dorin Picioruș: Vă mulțumim frumos, domnule Profesor Remus Rus! Astăzi am avut parte de un regal al comunicării cu dumneavoastră. Pentru că sunteți unul dintre rarii profesori care ne-ați învățat să comunicăm, cu înțeles, ore întregi.

Și dumneavoastră ne-ați dat astăzi un mare dar: darul comunicării cu dumneavoastră. Care este unul regular…însă e pentru prima oară când înregistrăm audio, cum arată o convorbire cu dumneavoastră.

Așa comunicați dumneavoastră, în mod permanent, cu oamenii care vă trec pragul. Iar noi ne aflăm astăzi, 4 septembrie 2008, în cabinetul dumneavoastră, de la Facultatea de Teologie din București. Care e un cabinet al colocviilor inopinate.

Pentru că aici vine cineva…și, împreună cu dumneavoastră, începe discuția! Despre…about something. Despre orice.

Prof. Remus Rus: About something, yes!…Ăsta e lucrul care mi-a plăcut! Noi am fost o comunitate de inși…Alături de mine a fost un oarecare Avramescu…Părintele Ioan Avramescu a fost…Venea, din când în când, și Părintele Viorel Ioniță[1]…Era Cezar Vasiliu[2]. Era Victor Iliescu, vestitul Profesor de Filosofie, elevul lui Mircea Florian[3]…și ne adunam și discutam împreună. Am uitat să-l spun pe Părintele Ioan Caraza[4]

Pr. Dorin Picioruș: Da, da, da!…Părintele Profesor Diacon…

Prof. Remus Rus: Părintele Profesor Ioan Caraza, care este uluitor!…E uluitor și în cunoștințe…și în suflet…

Pr. Dorin Picioruș: Ne-ați spus de mai multe ori despre dumnealui…lucruri extraordinare…

Prof. Remus Rus: Da!…Și stăteam ore în șir și discutam teologie…Din nefericire, în timpul din urmă, foarte puțin mai vin…Când vine Părintele Ioan Caraza pe la mine…mai discutăm…Ceilalți au plecat în străinătate…Viorel Ioniță, Părintele Profesor, este la Geneva…Părintele Ion Avramescu este în Norvegia…iar domnul [Victor] Iliescu ne-a părăsit…

Victor Iliescu are Fenomenologia tragicului…sau a răului[5]

 (fotografie)

Și e o carte scrisă foarte interesant. A fost un gânditor uluitor. Puțini dintre teologii noștri au știut teologie cât a știut Iliescu. Doar că, din nefericire pentru noi, el avea o gândire aburoasă

Pr. Dorin Picioruș: Am înțeles!…Deci, pe cei care gândesc mult și profund…trebuie să îi întrebăm mult mai multe (surâd) despre ei…

Prof. Remus Rus: Da, e greu să îi dezvolți! El a fost din generația lui [Virgil] Cândea[6], a lui Dan Zamfirescu[7]…Ei au fost preluați de către Părintele Patriarh Justinian [Marin] – Dumnezeu să-l odihnească! – când cei din Stat îi persecutau…

Pr. Dorin Picioruș: Statul comunist…

Prof. Remus Rus: De Statul comunist…Patriarhul Justinian i-a luat și i-a oblăduit la el. Iar eu am fost coleg, la serviciul de Relații Externe, cu două mari personalități ale vieții noastre sociale: Ioan Lahovari…numele spune totul!

Pr. Dorin Picioruș: Nu știu cine este…

Prof. Remus Rus: Piața Lahovari!

Pr. Dorin Picioruș: A, da, da!…

Prof. Remus Rus: De la Piața Romană…

Pr. Dorin Picioruș: Am crezut că nu e nicio legătură…

Prof. Remus Rus: El era proprietarul Pieței Lahovari…

Pr. Dorin Picioruș: Am înțeles!

Prof. Remus Rus: și Șerban Nicolae, care a fost procurorul-șef al capitalei…Patriarhul Justinian le-a dat serviciu la serviciul de Relații Externe, lucrând ca traducători. Și eu am fost cu ei multă vreme.

Pe urmă a mai fost un alt personaj cheie: Ioan Ștruc. Un teolog de mână forte…Păcat că nu l-au lăsat în învățământ…El a scris mai mult recenzii…Dacă citiți o recenzie a lui e un adevărat studiu.

Pr. Dorin Picioruș: Adică e foarte concis în exprimare…

Prof. Remus Rus: Nu! El făcea studiu pe marginea unei cărți…

Și, bineînțeles, Niculae Șerbănescu,  Părintele Profesor…căruia îi port amintire scumpă

Ăștia au fost oamenii cu care am lucrat la serviciul de Relații Externe!…

Nu trebuie însă să-l uit pe Părintele Dumitru Fecioru! Era cel mai mare traducător de limbă greacă

Pr. Dorin Picioruș: al Sfântului Ioan Gură de Aur…

Prof. Remus Rus: El mi-a fost consilier o vreme…Bineînțeles, nu trebuie să îl uit nici pe Părintele Ilie Georgescu[8]…care a fost singurul dintre consilierii din perioada lui Ceaușescu care a refuzat să trimită informații la Departamentul Cultelor…după care a fost schimbat din funcție…

Pr. Dorin Picioruș: Informații care se cereau de către…

Prof. Remus Rus: Informații care trebuiau să fie date!…Îmi venea la mine și îmi zicea: „Măi, Remus, iar mi-au cerut! Iar mi-au cerut!…Nu pot! Nu pot! Nu pot!…”. „Dar, Părinte Consilier, vă este funcția [pusă în pericol]!”…„Nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu!”…

Pr. Dorin Picioruș: Pentru că a avut conștiință!…

Prof. Remus Rus: Și a fost singurul dintre consilieri[i patriarhali], care nu a dat informații la Culte…

Pr. Dorin Picioruș: Da!…

Prof. Remus Rus: El trimitea numai scrisorile oficiale și cu asta o termina!…Și l-au schimbat! Nu a rezistat decât doi ani de zile…Pă urmă a venit Dumitru Soare[9], care făcea…a făcut mai multe. Dar și el a fost un om extraordinar!…A fost directorul tipografiei Patriarhiei Române…iar ca director al tipografiei a făcut lucruri uluitoare. A ajutat la tipărirea Părinților și a Scriitoriilor bisericești…

Pr. Dorin Picioruș: A PSB-ului…

Prof. Remus Rus: Sigur că da! A ajutat la tipărirea Sfintei Scripturi…

De aceea, nu poți să judeci omul numai dintr-o anume perspectivă

Pr. Dorin Picioruș: Trebuie să îl vezi holistic, în toată spledoarea…

Prof. Remus Rus: în toată splendoarea…Iar pentru Biserică, fiecare dintre ei – chiar dacă au greșit cu ceva în viața lor – rămâne un punct de referință, pentru că au făcut ceva pozitiv pentru Biserică.

Pr. Dorin Picioruș: În acea perioadă istorică…

Prof. Remus Rus: Da, atunci…au făcut ceva pozitiv!…Au ajutat la promovarea literaturii creștine…Și să nu uităm, că la centrul nostru bisericesc se publicau, în zece mii de exemplare, 4 reviste:

Pr. Dorin Picioruș: Reviste centrale…

Prof. Remus Rus: Biserica Ortodoxă Română[10], Ortodoxia[11], Studii Teologice[12] și Glasul Bisericii!…

Pr. Dorin Picioruș: Da!…

Prof. Remus Rus: Deci erau patru reviste care se publicau în 10.000 de exemplare. Și se răspândeau în toată țara…

Iar referitor la Părinții bisericești [despre colecția PSB], iarăși, odată, să discutăm…să vă povestesc…Pentru că sunt niște lucruri foarte interesante. Spre exemplu, despre cum a mărit Patriarhul Justin tirajul unui volum din PSB.

Pr. Dorin Picioruș: În fotografia care va însoți interviul la nivel online, dumneavoastră veți fi alături de Icoana Sfintei Treimi, aceasta, de lângă biroul dumneavoastră…

Căci acesta e locul dumneavoastră de rugăciune și de studiu…alături de ultima aparatură…

Prof. Remus Rus: a civilizației moderne…

Pr. Dorin Picioruș: În care v-ați inițiat…și la care lucrați continuu. Aici, în locul dumneavoastră de odihnă interioară…

Trebuie să spun că acum lucrați la un dicționar…la un nou dicționar…de peste o mie de pagini…Iar aici v-am găsit din zorii dimineții…Și ori de câte ori am venit la dumneavoastră v-am găsit lucrând…

Dar chiar: de ce trebuie să mai lucrați, dacă ați făcut atâtea în viață? Faceți și dumneavoastră precum tinerii: duceți-vă la o bere toată ziua…la fotbal…să vă plimbați! De ce să mai munciți și acum, la bătrânețe?!

(o ironie pedagogică…înțeleasă de către confidentul meu…și primită cu zâmbetul pe buze)

Prof. Remus Rus: …Îmi aduc aminte de tatăl meu!…Tatăl  meu a trăit 94 de ani…

Pr. Dorin Picioruș: Dumnezeu să-l ierte!…

Prof. Remus Rus: Mulțumesc frumos!

Pr. Dorin Picioruș: Și pentru mama dumneavoastră…

Prof. Remus Rus: Da, și pentru mama mea…Și mereu îi ziceam: „Tată, dar de ce nu te odihnești și dumneata la amiază?!”…Pentru că el obișnuia, la amiază, să stea pe un scăunel mic…și ținea capul în pumn…

Pr. Dorin Picioruș: Fără să doarmă!

Prof. Remus Rus: fără să doarmă…

Pr. Dorin Picioruș: O ațipeală!…

Prof. Remus Rus: ațipea…La noi se spune cucăia

Pr. Dorin Picioruș: Cucăia? N-am auzit până acum!…Căci așa stă și cucu pe ram…

Prof. Remus Rus: Da!…Și el cucăia! Și ziceam: „Dar întinde-te puțin!”.

Pr. Dorin Picioruș: Avem pat!…

Prof. Remus Rus: „Întinde-te! Ai loc! Întinde-te pe divan”…Adică pe canapea

Pr. Dorin Picioruș: Da!…

Prof. Remus Rus: La care tata zicea: „Fiule, nu vreau să mă prindă moartea dormind!…”.

Pr. Dorin Picioruș: Dormind…E de Pateric!…

Prof. Remus Rus: Și Dumnezeu i-a dat o viață, astfel încât n-a stat bolnav decât 24 de ore…în pat…

Pr. Dorin Picioruș: Ăsta e un mare privilegiu!…

Prof. Remus Rus: Da!…

Pr. Dorin Picioruș: Ca să adormi pe picioarele tale…

Prof. Remus Rus: Doar 24 de ore! Miercurea s-a întins în pat…joi a mâncat ultima masă…și

Pr. Dorin Picioruș: Vinerea a adormit!

Prof. Remus Rus: noaptea a adormit în Domnul…Și n-a stat pe pat, n-a fost bolnav, știi?!…Dar pe el l-a ținut munca. De dimineață și până-n seară muncea. Făcea totul.

Și de aceea, eu cred că omul a fost creat de Dumnezeu spre muncă…Și să nu uităm, că după ce Dumnezeu l-a creat pe om…și l-a văzut că e bun foarte…ce-a făcut Dumnezeu? L-a luat Dumnezeu cu El și l-a dus în Paradis. Și l-a plimbat!…L-a plimbat și i-a dat de lucru! Fiindcă Dumnezeu îl chestiona pe om: „Uite, Adame, copacul ăsta îți place? E frumos? Cum îl numești?”.

Pr. Dorin Picioruș: Așa sau așa?

Prof. Remus Rus: „Uite floarea asta! Ce nume îi dai? Uite! Cum faci cu lucrul ăsta?”. Deci [Dumnezeu] l-a angajat pe Adam în munca Lui de creare. Fiindcă Adam dând nume lucrurilor a devenit

Pr. Dorin Picioruș: co-creator…

Prof. Remus Rus: împreună creator cu Dumnezeu.

Pr. Dorin Picioruș: Da!…

Prof. Remus Rus: Deci munca a fost cea care l-a caracterizat pe Adam, pe om

Pr. Dorin Picioruș: a fost substanța vieții lui…

Prof. Remus Rus: a fost activitatea lui de la început…Nu munca sau funcția creează organul[13]! Nu asta!…Ci munca creatoare e vocația umană. Căci dacă omul nu muncește devine legumă…

Pr. Dorin Picioruș: Vă dorim să vă găsim întotdeauna muncind, bucurându-vă de rezultatele bătrâneților dumneavoastră!…Rezultate care au  început în acea tinerețe, când singurătatea v-a făcut comunicativ…când singurătatea v-a făcut să adânciți relația cu Dumnezeu și să vă iubiți și respectați părinții…

Iar apoi a creat recunoștința…față de Patriarhii care v-au ajutat…care au investit în dumneavoastră. Așa că recunoștința dumneavoastră va trece în viața cititorilor noștri ca un lucru demn de urmat. Pentru că bunul simț, munca și recunoștința sunt elementele definitorii ale unui om.

Vă mulțumesc frumos, Domnule Profesor, și bucuria imensă e de partea noastră!

Prof. Remus Rus: Mulțumim!

Pr. Dorin Picioruș: La revedere! Vă mulțumesc frumos! Sărut mâna!…

Prof. Remus Rus: Să dea Dumnezeu numai bine!


[5] Victor Iliescu, Fenomenologia diabolicului, Ed. Eminescu, București, 1995, 210 p. Imaginea cărții și datele despre ea sunt preluate de aici: http://anticariatultau.ro/fenomenologia-diabolicului-b2o.

[13] Ca în teoria evoluționistă…unde se presupune că „nevoia de adaptare” a transformat animalul în „om”.

Interviuri de conștiință (vol. 1) [28]

Interviuri de conștiință

  (vol. 1)

*

Realizate

de Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

***

Partea întâi, a 2-a, a 3-a, a 4-a, a 5-a, a 6-a, a 7-a, a 8-a, a 9-a, a 10-a, a 11-a, a 12-a, a 13-a, a 14-a, a 15-a, a 16-a, a 17-a, a 18-a, a 19-a, a 20-a, a 21-a, a 22-a, a 23-a, a 24-a, a 25-a, a 26-a, a 27-a

***

Prof. Remus Rus: Suntem dominați de muzica beat și rock

Pr. Dorin Picioruș: De cea tare!…

Prof. Remus Rus: Pe care o auzi oricâte termopane ți-ai pune…Pe ea o auzi în disperare

Pr. Dorin Picioruș: Cum stăm noi unii peste alții, aici, la București…

Prof. Remus Rus: Suntem dominați de așa-numitele antifurturi, ale mașinilor ultra-formidabile, care

Pr. Dorin Picioruș: țipă toată ziua

Prof. Remus Rus: țipă zi și noapte…Suntem dominați de o anarhie fundamentală, prezentă în mintea șefului-absolut al țării…

Pr. Dorin Picioruș: și a omului…

Prof. Remus Rus: a omului, a cetățeanului de rând…Căci nu putem spune, că dacă am avea un conducător cu o minte clară…cu principii fundamentale clare…aceasta nu ar avea…

Pr. Dorin Picioruș: reverberații

Prof. Remus Rus: reverberații și la nivel…

Pr. Dorin Picioruș: Ba da, are!…

Prof. Remus Rus: de țară…

Pr. Dorin Picioruș: Da!…

Prof. Remus Rus: Nu zic că avem nevoie de un Hitler[1], de nu-știu-cine sau de nu-știu-cine!…Dar ne trebuie o minte ordonată, care să știe să ne conducă.

Pr. Dorin Picioruș: E corect!…Și asta o spuneți acum…când ne apropiem de alegeri…

Prof. Remus Rus: Da, o spun acuma, sigur că da!…

Pr. Dorin Picioruș: Alegerile acestea uninominale

Prof. Remus Rus: Și pe cine vom alege?!…

Pr. Dorin Picioruș: Tocmai! Pentru că nici nu știm care sunt candidații din aceste colegii…

 Prof. Remus Rus:  Nu știm nimic!…

Pr. Dorin Picioruș: Adică nu apar pe undeva…încât să îi cunoști pe toți…

Prof. Remus Rus: Pentru că…se ascund!…Uită-te…și ai să vezi că se ascund!

Pr. Dorin Picioruș: Adică avem de-a face cu o politică, care ascunde istoria persoanei care candidează…

Prof. Remus Rus: Se ascund! Sunt ca struțul, știi?!…Le vezi numai fundul…dar nu le vezi și capul…

Pr. Dorin Picioruș: Da!…

Prof. Remus Rus: Asta fac cu toții!…Nu vezi nimic la vedere

Pr. Dorin Picioruș: Iar anul viitor ne apropiem de alegerile finale…cele pentru președinte…și iarăși vom fi în dilemă…În dilema de a alege cel mai bun rău…(surâd) sau cel mai pozitiv rău

Prof. Remus Rus: Nu știu…ce vom face!…În orice caz, eu, fiind acum către sfârșitul vieții, nu îmi pun mare încredere în înțelepciunea

Pr. Dorin Picioruș: alegătorului

Prof. Remus Rus: conducătorului…Nici a conducătorului și nici a alegătorului…Noi am ales întotdeauna…

Un exemplu!…Mama mea – Dumnezeu s-o odihnească!…pentru că a încetat din viață –

Pr. Dorin Picioruș: Dumnezeu s-o odihnească!

Prof. Remus Rus: mă întreabă la un moment dat: „Mamă, pă șine [pe cine] să aleg?”…

Pr. Dorin Picioruș: Aici, de la noi, din localitate…sau?…

Prof. Remus Rus: Nu, ca președinte!…

Pr. Dorin Picioruș: Și omul a întrebat nedumerit…

Prof. Remus Rus: Da, ea m-a întrebat [ca să știe]!…Și eu îi spun: „Dar dumneata ai pe cineva în minte?”. Cică: „Da!…M-am gândit”. „Bun atunci!”, zic.

Pr. Dorin Picioruș: Cine e persoana?…

Prof. Remus Rus: „Atunci să alegi!”…Căci atunci[2] era Rațiu[3], era Constantinescu[4] și era Iliescu[5]

Pr. Dorin Picioruș: A, la început!…

Prof. Remus Rus: Și îi zic: „Mamă, eu n-am nimic împotrivă! Pe Constantinescu îl știu, pentru că mi-e rector…și e slăbuț…Iliescu este Iliescu…dar pe Rațiu eu l-aș alege! Pentru că, dacă a fost în stare să facă un imperiu atât de mare…

Pr. Dorin Picioruș: bani în străinătate…

Prof. Remus Rus: atâția bani…înseamnă că e în stare să și conducă țara…”.

Pr. Dorin Picioruș: Da!…Căci trebuie să alegi pe cineva, pentru care deja ai probepoate să conducă ceva…Pe cineva care a făcut din ceva…bici[6]

Prof. Remus Rus: Da, sigur că da!…„Și eu pe el l-aș alege! Pentru că pe altul nu-l văd…dacă îl judec după fapte”…

Și am plecat, nu știu ce…[Când] am ajuns din nou acasă, [după alegeri]…îi zic, așa, printre vorbe: „Ei, mamă, pe cine l-ai ales?”. „Păi, pe domnu’ Iliescu!…”.

Pr. Dorin Picioruș: Dar care a fost resortul interior?! De ce?!

Prof. Remus Rus: Zic: „De ce?!…”. „N-ai văzut, mame dragă, ce mândru râde?!…”. Și ăsta a fost criteriul pentru care mama l-a ales pe Iliescu!…Și dacă râde…e mândru! Și atunci a pus ștampila pe el. „Dar râde, mamă, de dumneata, că n-ai decât 90 de lei pensie!…”.

Pr. Dorin Picioruș: Da!…E adevărat!…E dramatic…

Prof. Remus Rus: „Râde de dumneata…pentru că n-ai decât 90 de lei pensie…Și dacă n-am fi noi…ar fi vai de capul dumitale”.

Pr. Dorin Picioruș: Da, muritori de foame!…

Prof. Remus Rus: Da, asta a fost!…Vezi: ăsta e principiul!…

Pr. Dorin Picioruș: Deci o alegere estetică

Prof. Remus Rus: O alegere estetică a făcut mama!…

Pr. Dorin Picioruș: …Însă luni dumneavoastră ne vorbeați[7] – și ar fi bine să repetați acest lucru – despre conferința referitoare la estetică pe care ați ținut-o în Moldova…

Pentru că, după cum vedeți…estetica e importantă! Dacă îți mărești sutienul puțin…pe bază de operații chirurgicale…dacă îți mărești alte părți ale trupului…devii mai potent, mai căutat…și devii un brand

Căci estetica, astăzi, în postmodernitate…are un rol determinant…Vindem ambalajul…dar ciocolata este expirată

Prof. Remus Rus: Dar și aici…

Pr. Dorin Picioruș: Dumneavoastră ați vorbit despre estetica Icoanei la conferință…

Prof. Remus Rus: Am vorbit despre estetica Icoanei, am vorbit despre Creștinism, despre credința noastră ca estetică, și de ce consider eu că învățătura creștină este…

Pr. Dorin Picioruș: Frumoasă!…

Prof. Remus Rus: una dintre învățăturile cheie, care sunt prezente în istoria experienței religioase a omenirii. Însă, mai bine zis, nu este una dintre…ci învățătura religioasă prin excelență.

Și aceste lucruri am vrut eu să le arăt atunci…și cred că le-am arătat…

Căci Creștinismul este, de obicei, perceput ca o religie a popilor.

Pr. Dorin Picioruș: Una învechită

Prof. Remus Rus: Una învechită…

Pr. Dorin Picioruș: care miroase a mucegai…

Prof. Remus Rus: o Ortodoxie…care e veche și nu știu ce…Domnule, un individ care vine și îmi spune că Ortodoxia este un lucru vechi

Pr. Dorin Picioruș: Paseist, mi-a spus mie cineva…

Prof. Remus Rus: nu are nici cea mai vagă cunoștință despre Creștinismul ortodox…

Pr. Dorin Picioruș: Corect!…Vorbește din basme…Cine știe cine i-a spus acest lucru.

Prof. Remus Rus: Vine și îmi spune: „Catolicismul este atât de somptuos! Catolicismul este așa și-așa…catolicismul este așa și-așa…”. N-am nimic împotrivă!…

Pr. Dorin Picioruș: Dar în catolicism nu se mai duce nimeni la biserică! Se închid bisericile…

Prof. Remus Rus: Mi-a zis unul, că pe acolo, din 35.000 de preoți…în Franța mai sunt vreo 3000 și nu știu cât…

Pr. Dorin Picioruș: Și, după cum mi-ați spus altă dată, și ăia sunt negri

Prof. Remus Rus: Aduși de pe nu știu unde…Însă, îmi spune: „Dar, uite, în Piața Vatican…câte mii de oameni se adună la fiecare slujbă!”…

Pr. Dorin Picioruș: Păi, din toată lumea s-adună…și nu doar din Italia!…

Prof. Remus Rus: Însă ăia sunt turiștii aduși de preoți, din întreaga lume,

Pr. Dorin Picioruș: care sunt de toate religiile…

Prof. Remus Rus: rânduiți metodic…

Pr. Dorin Picioruș: și stau liniștiți…cu steagu’ în mână…

Prof. Remus Rus: Săptămâna asta vin din Tanzania…pă urmă vin de nu știu unde…pă urmă vin de nu știu unde…și așa sunt rânduiți să meargă acolo. Nu e nevoie de asta! Pe urmă se referă la teologie…

Pr. Dorin Picioruș: Părintele Profesor Dumitru Popescu spune: „Păi, da, sunt unii în față…și alții se pupă în spate!” (încep să râd).

Prof. Remus Rus: Da!…Și mai este încă un lucru legat de ei [de romano-catolici]: teologia lor! Unii spun: „E o teologie înaltă, e o teologie formidabilă…Noi n-avem teologi! Teologii noștri nu există”…Însă ei [romano-catolicii] au știință teologică, în timp ce noi avem teologia ca îndrumar pentru viață…[teologia ca drum] spre mântuire.

Pr. Dorin Picioruș: Și oameni care întrupează teologia.

Prof. Remus Rus: E altceva!

Pr. Dorin Picioruș: Nu suntem funcționari în teologie!…

Prof. Remus Rus: E altceva când tu, ca iezuit[8], ești plătit să stai în bibliotecă…și să produci lucrurile cutare și cutare…și altceva e când mai ești și preot…

Pr. Dorin Picioruș: Și faci preoția din dragoste, pentru ca să-i educi pe credincioși…când mai scrii o carte, care să fie citită…

Însă vom face un final…după atâtea ore…După acest maraton discutativ…adică după 4 ore de discuție…Un final pentru acum

Prof. Remus Rus: Finalul cred că trebuie să fie acesta: nu poți să judeci omul fără a-l cunoaște.

Pr. Dorin Picioruș: Da!…

Prof. Remus Rus: Nu poți să judeci omul din auzite

Pr. Dorin Picioruș: Și când îl cunoști, nu mai poți să îl judeci, pentru că îl iubești!…Și atunci, mai degrabă, vezi părțile frumoase…Pentru că ele ies în evidență.

Prof. Remus Rus: Să dea Domnul să fie așa!

Pr. Dorin Picioruș: Însă: așa este!…

Prof. Remus Rus: Să dea Domnul să fie așa!…Fiindcă numai atunci când izbutești să te apropii de cineva…

Pr. Dorin Picioruș: Mai degrabă, până când nu îți vorbește despre el. Pentru că nu te poți apropia de el, dacă el nu dorește să vorbească despre sine.

Prof. Remus Rus: Da, trebuie să fie și o mărturisire din partea lui. Pentru că ea este cheia desăvârșirii. Mărturisirea este cheia desăvârșirii. Fiindcă nu poți ajunge la desăvârșire fără să te mărturisești…să-ți mărturisești părțile rele…Iar mărturisindu-ți părțile rele, scapi de păcat prin dezlegare…

Pr. Dorin Picioruș: Da!…

Prof. Remus Rus: și poți să mergi înainte, spre Dumnezeu…Căci e vorba despre creșterea duhovnicească. Mărturisirea, în același timp, e cheia comunicării. Dacă ții totul în tine, și acumulezi, și acumulezi…fără ca să dezvălui…atât partea bună cât și partea rea…nu ai cum să crești [duhovnicește]…Asta e!…

Pr. Dorin Picioruș: Și nu poți să-i folosești nici pe ceilalți…

Prof. Remus Rus: Nu, nu, nu!…Dar, personal, pentru mine mărturisirea e importantă…Atât ca Spovedanie cât și ca act de comunicare umană. Ca dialog, dacă vrei…

Pentru că ea reprezintă punctul de la care pornești ca să construiești

Pr. Dorin Picioruș: ceva.

Prof. Remus Rus: ceva…o legătură. Și mărturisirea, comunicarea asta are mai multe căi…

Martin Buber[9] vorbea despre comunicarea tainică pe care o ai, atunci când stai, privești la celălalt…și nu grăiești către el…ci îl simți în intimitatea comunicării de la om la om…

Aici e totul, știi?!…Or la noi s-a uitat darul comunicării…De aceea, Martin Buber și Părintele [Dumitru] Stăniloae trebuie reluați în perspectiva

Pr. Dorin Picioruș: în paradigma unei comunicări integrale

Prof. Remus Rus: comunicării…Căci primul curs, pe care eu l-am audiat, al Părintelui Stăniloae a fost o elaborare a comunicării în perspectivă creștină, pornind de la cartea lui Martin Buber Eu și tu[10].

Pr. Dorin Picioruș: Da! Celebră…tradusă și în română…

Prof. Remus Rus: Da, tradusă de Augustin Doinaș[11]…Minunată traducere!…Minunată!…

Pr. Dorin Picioruș: Adevărat! Și…grea în același timp…

Prof. Remus Rus: E o carte grea…

Pr. Dorin Picioruș: Însă și Martin Buber, ca și Părintele Stăniloae, a scris cărți grele!

Prof. Remus Rus: Amândoi au scris…

Pr. Dorin Picioruș: cărți experimentale…

Prof. Remus Rus: aburos

Pr. Dorin Picioruș: Da!…


[2] La alegerile prezidențiale din 1990.

[4] Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Emil_Constantinescu.

Însă nu e vorba despre Emil Constantinescu, pentru că el nu a participat la alegerile din 1990 ci despre Radu Câmpeanu. Cei trei candidați prezidențiali la alegerile prezidențiale din 1990 au fost Ion Iliescu, Radu Câmpeanu și Ion Rațiu. A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Alegeri_preziden%C8%9Biale_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia,_1990. Iar Ion Rațiu a candidat doar la alegerile prezidențiale din 1990.

[6] Vorba românească e următoarea: „a făcut din căcat bici”. Cu sensul: a făcut din ceva neperformant un lucru performant. A plecat de la mai nimic și a făcut lucruri extraordinare. Sau a făcut, cu resurse puține și împotriva tuturor, o mare operă.

[7] Când am stabilit ziua interviului de față.