Interviuri de conștiință (vol. 1) [30]

Interviuri de conștiință

  (vol. 1)

*

Realizate

de Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

***

Partea întâi, a 2-a, a 3-a, a 4-a, a 5-a, a 6-a, a 7-a, a 8-a, a 9-a, a 10-a, a 11-a, a 12-a, a 13-a, a 14-a, a 15-a, a 16-a, a 17-a, a 18-a, a 19-a, a 20-a, a 21-a, a 22-a, a 23-a, a 24-a, a 25-a, a 26-a, a 27-a, a 28-a, a 29-a.

***

„Nu vremurile sunt sub oameni, ci bietul om este sub vremuri”. Recuperând istoria Bisericii

(fotografie)

Cu Pr. Prof. Dr. Adrian Gabor[1]

10 octombrie 2008[2]

Pr. Dorin Picioruș: Părinte Profesor Adrian Gabor ne bucurăm foarte mult pentru faptul că dumneavoastră ați acceptat această discuție despre istorie, despre istoria Bisericii noastre, despre istoria ei recentă. Dumneavoastră sunteți specialist în istoria primelor 4 secole ale Bisericii[3] dar ați făcut cercetări ample și în istoria recentă a Bisericii Ortodoxe Române…De aceea, în discuția de față, vrem să umplem, pentru cititorii și ascultătorii  noștri, unele goluri istorice. Să vorbim despre necunoscutele istoriei noastre recente.

Pentru că rolul unui teolog al istoriei este tocmai acela de a clarifica evenimentele prin care a trecut Biserica.

De aceea, vă rog să ne clarificați situația anumitor evenimente și personalități ale vieții Bisericii noastre și să ne descrieți modul de organizare al Bisericii Ortodoxe Române și despre cum a fost lăsată sau nu a fost lăsată să-și facă treaba în timpul regimului comunist…sau și…după.

Vă ascultăm cu bucurie…și vă mulțumim pentru invitația de a participa la acest proiect de restaurare pe care Teologie pentru azi îl face cu dumneavoastră!

Pr. Prof. Adrian Gabor: Vă mulțumesc și eu!…Și este bine, pentru cititorii dumneavoastră, să punctăm o serie de aspecte mai cunoscute sau mai puțin cunoscute din viața Bisericii noastre Ortodoxe Române, petrecute imediat după instaurarea regimului ateu în România.

Regim care începe din 1945, de la 6 martie, dar se consolidează după 1947 și după impunerea de abdicare

Pr. Dorin Picioruș: a Regelui..

Pr. Prof. Adrian Gabor: a Regelui…a Majestății Sale, Regele Mihai I[4]…

Pr. Dorin Picioruș: Da!…

Pr. Prof. Adrian Gabor:  După 1945, știm cu toții, regimul totalitar a fost, în mod definitiv, instalat în țară. Mai ales știm faptul că, ulterior, s-a întărit și aceasta a condus la multe prejudicii misionare pentru cultele din țara noastră și, mai ales,

Pr. Dorin Picioruș: pentru Biserica Ortodoxă Română…

Pr. Prof. Adrian Gabor: pentru Biserica majoritară…

Pr. Dorin Picioruș: Da!…

Pr. Prof. Adrian Gabor: Practic, Biserica Ortodoxă Română a fost înlăturată total din viața Statului…

Pr. Dorin Picioruș: Din viața publică!…

Pr. Prof. Adrian Gabor: din viața publică…A devenit o instituție marginalizată…Poate că, mai bine-spus, ea a devenit o instituție…tolerată…de conducerea atee a Statului. Pe atunci…ca și acum erau, totuși, câțiva dintre conducătorii Statului, care mai participau la manifestările

Pr. Dorin Picioruș: În mod subversiv!…

Pr. Prof. Adrian Gabor: de rugăciune, religioase, ale Bisericii noastre sau ale cultelor. Dar, după aceea, se întorceau și loveau în programul misionar al Bisericii.

Pr. Dorin Picioruș: Pentru că asta era linia Partidului…

Pr. Prof. Adrian Gabor: Activitatea Bisericii Ortodoxe Române a fost limitată doar la cadrul parohial…

Pr. Dorin Picioruș: liturgic…

Pr. Prof. Adrian Gabor: liturgic…și la lăcașul de cult al fiecărei parohii în parte. Nu și-au mai putut relua, după 1945, după război, activitatea misionară o serie de asociații preoțești, o serie de asociații ale laicatului,

Pr. Dorin Picioruș: Da!…

Pr. Prof. Adrian Gabor: care contribuiseră mult la întărirea credinței și a valorilor Ortodoxiei în perioada interbelică. E vorba de Oastea Domnului[5], de Frăția Ortodoxă Română[6], de Asociația Femeilor Ortodoxe[7] și nu numai…

Mai apoi, prin noul cadru legislativ dat de regimul comunist, se limita orișice participare la un act de viață religioasă, misionară, în cadrul altor instituții ale Statului, precum Armata, Spitalele,

Pr. Dorin Picioruș: Da!…Penitenciarele…

Pr. Prof. Adrian Gabor: Penitenciarele…În Învățământ, în Școală…

Însă, în mai 1947 a fost promulgată o lege care schimba, în parte, caracterul administrativ al Bisericii Ortodoxe Române.

Pr. Dorin Picioruș: În relație cu Statul!…

Pr. Prof. Adrian Gabor: Prin el se desființa o serie de eparhii…s-a ajuns la pensionarea ierarhilor nedoriți…Dar și noua Constituție schimbă cadrul legislativ. Se interzice învățământul religios, de orice formă, în Școală…

Pr. Dorin Picioruș: Deci, în 1947 începe ateizarea

Pr. Prof. Adrian Gabor:  ateizarea sistematică

Pr. Dorin Picioruș: a fiecărui palier din societatea românească.

Pr. Prof. Adrian Gabor: De asemenea, sunt interzise orele de catehizare în Biserici pentru tineri. Dar lucrul acesta nu a fost respectat, întru totul, de preoții vremii! Pentru că orele sau clasele de catehizare puteau fi ținute în casele unor părinți mai înstăriți.

Pr. Dorin Picioruș: Da!…

Pr. Prof. Adrian Gabor: Cunosc o mărturie personală…Cine nu cunoaște pe domnul regizor Tocilescu[8]?…

Pr. Dorin Picioruș: Da, da, da!…

Pr. Prof. Adrian Gabor: Are locuința chiar în parohia noastră[9], lângă Biserică…Și mi-a mărturisit acum câțiva ani de zile, că pe timpul unuia dintre preoții Bisericii, a Părintelui Maxim[10] – care îl avea drept co-slujitor pe Părintele Ciocan – Părintele Maxim mergea și se întâlnea cu copiii parohienilor în casele anumitor oameni mai înstăriți, care aveau și posibilitatea de a oferi o gustare. Și, printre ei, se aflau și părinții, care erau medici, ai domnului Tocilescu…

Sfântul Sinod a încercat, ca o măsură compensatoare, să reînvie activitatea catehetică…

Pr. Dorin Picioruș: Să se citească Cazania în Biserică, nu?…

Pr. Prof. Adrian Gabor: printr-o serie de decizii. Dar regimul comunist supraveghea acest aspect…iar preoților le era teamă să împlinească această necesitate, această nevoie în lăcașurile de cult. De aceea, se retrăgeau…ca pe timpul persecuțiilor (zâmbește)…

Pr. Dorin Picioruș: în case particulare…

Pr. Prof. Adrian Gabor: în case particulare…Pe de altă parte, Biserica Ortodoxă Română, ca și celelalte culte din România, a fost lovită în structura ei de bază, activă. Au fost închise…și scoase din universități

Pr. Dorin Picioruș: Facultățile de Teologie…

Pr. Prof. Adrian Gabor: sau Academiile Teologice…Reduse la 3: București, Sibiu și Cluj. După 1949, București și Iași. Transformate în Institute Teologice…

Numărul de Seminarii [Teologice] a fost redus. La fel numărul de licee și de școli confesionale. Și nu numai pentru noi ci și pentru celelalte culte. Practic, s-a lovit în instituțiile de formare

Pr. Dorin Picioruș: a viitoarelor caractere. A oamenilor de caracter…

Pr. Prof. Adrian Gabor: a misionarilor, a slujitorilor Sfintelor Altare. Și, deși suntem în anii [19]40, se lucra în perspectivă…Căci de acum a început să fie utilizat proiectul de închidere a unor Mănăstiri…care a fost promulgat în 1959…E vorba de Decretul 410. Prin care s-au închis Mănăstirile. Însă aici avem o altă problemă, care trebuie discutată în cadrul anilor [19]50.

Închiderea facultăților de teologie a făcut ca o parte dintre arhivele acestora și dintre bibliotecile acestora să se piardă. Cunosc aspectele acestea, având în vedere faptul că în arhiva facultății noastre[11] nu se regăsesc toate documentele arhivistice

Pr. Dorin Picioruș: ale unor ani…

Pr. Prof. Adrian Gabor: ale unor ani de studii…Cum sunt cei de la Cernăuți – ai cărui profesori s-au refugiat, inițial, la Suceava și apoi au venit la București – sau Chișinău. Și facultatea noastră are probleme atunci când trebuie să elibereze o serie de

Pr. Dorin Picioruș: documente

Pr. Prof. Adrian Gabor: documente privind studiile unor preoți, care încă mai trăiesc, și documentele acestea sunt necesare pentru stabilirea anilor de

Pr. Dorin Picioruș: vechime

Pr. Prof. Adrian Gabor: de vechime, de pensie…

Pr. Dorin Picioruș: Da!…

Pr. Prof. Adrian Gabor: Se cunoaște, că după pierderea celui de Al Doilea Război Mondial – căci l-am pierdut și nu l-am câștigat, așa cum, în mod pompos, se lăuda regimul comunist! – unele eparhii românești din Basarabia și Bucovina au fost pierdute. De asemenea și posturile de titulari, de episcopi și de arhierei vicari. Aceste posturi au fost puse în retragere. Iar mai târziu, prin anii [19]50, s-a instituit un fel de persecuție dură împotriva ierarhilor nedoriți, neagreați…

Printre aceștia îi menționăm pe „durul” sau verticalul ierarh ardelean Nicolae Popoviciu[12] de la Oradea, pentru că ceruse, în mod insistent, dreptul de a se face catehizare

Pr. Dorin Picioruș: în eparhia sa

Pr. Prof. Adrian Gabor: în eparhia sa…