Interviuri de conștiință

  (vol. 1)

*

Realizate

de Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

***

Partea întâi, a 2-a, a 3-a, a 4-a, a 5-a, a 6-a, a 7-a, a 8-a, a 9-a, a 10-a, a 11-a, a 12-a, a 13-a, a 14-a, a 15-a, a 16-a, a 17-a, a 18-a, a 19-a, a 20-a, a 21-a, a 22-a, a 23-a, a 24-a, a 25-a, a 26-a, a 27-a, a 28-a, a 29-a, a 30-a, a 31-a, a 32-a, a 33-a, a 34-a.

***

Pr. Prof. Adrian Gabor: Da, să reziste!…Pentru că unii, săracii, din păcate, preoți și credincioși, au devenit Martiri ai închisorilor comuniste. Și poate că va veni momentul canonizării acestora…

Pr. Dorin Picioruș: Da, bineînțeles!

Pr. Prof. Adrian Gabor: …așa cum Biserica soră, Biserica Rusă, a realizat deja…

Bine, persecuțiile lor, din Rusia, nu se pot compara cu persecuțiile de la noi! Au fost de o durată mult mai lungă și de o duritate mult mai mare. Dar, în parte, deși la noi persecuțiile au fost pe perioade mult mai mici, se pot găsi și la noi locuri unde gardienii au făcut exces de zel.

Pr. Dorin Picioruș: Cum vi se pare că e privită acum teologia istorică ortodoxă? Vi se pare că statutul ei este unul privilegiat sau că ea e văzută ca o realitate oportunistă? Pentru că impresia mea e aceasta: că în Ortodoxie istoria Bisericii e pusă cumva sub lacăt și ne interesează mai mult credința Bisericii. Asta nu înseamnă că credința Bisericii nu este și ea contextualizată…Însă așa preferăm să vorbim: mai mult despre credință decât despre istoria credinței Bisericii noastre.

Căci dumneavoastră, într-o altă discuție, privată…ne vorbeați despre evoluția istorică a Bisericii. Numai că ea trebuie explicată, în mod organic, pentru ca să înțelegem cum se fac toate aceste treceri de la o perioadă la alta. Fără decontextualizări.

Iar când v-am pus prima întrebare a acestui interviu, ne-a interesat tocmai relația intimă dintre credință și istoria Bisericii. Faptul că nu poți explica credința fără istoria credinței.

Spre exemplu, știm prea puține date despre primele 3 secole ale Bisericii. Dumneavoastră v-ați ocupat, în mod preponderent, de primele 4 secole ale Bisericii. Ce credeți că nu știm, în mod important, din aceste prime secole ale Bisericii?

Pr. Prof. Adrian Gabor: Bine, acum, sunt foarte multe speculații în ceea ce privește sintagma teologie istorică. Pentru că poți să o înțelegi ca pe un discurs despre istoria Bisericii în general sau în particular, așa cum ne putem ocupa noi de o discuție despre istoria Bisericii Ortodoxe Române sau sintagma teologie istorică poate fi înțeleasă ca o teologie a cetății, ca teologie politică.

Pr. Dorin Picioruș: Da!…

Pr. Prof. Adrian Gabor: Iar în timpul regimului comunist – pentru că nu puteam să abordăm teologia misionară – s-au scris importante studii de teologie istorică. Dar și studiile și cărțile importante ale regretatului Părinte Stăniloae.

Acum însă e momentul unei implicări a teologiei istorice în cetate, în polis. De aceea trebuie dezvoltate toate aceste direcții misionare din istoria Bisericii și din Teologia Dogmatică.

Pr. Dorin Picioruș: Da!…Așa credem și noi!…

Pr. Prof. Adrian Gabor:  E adevărat că se pot face studii mult mai elaborate și mai bune pe primele 3-4 secole ale Bisericii. Sau pe primul mileniu. Dar distanța, în timp, e destul de mare și sursele pe care le avem sunt limitate. Plus că judecăm cu altă mentalitate!…Mentalitatea de azi, mentalitatea de după două milenii…e a unei societăți ultratehnicizate…și de aceea încercăm să formăm judecăți de valoare, pentru perioade istorice anume, cu mentalitatea noastră dar cu surse din trecut.

Pr. Dorin Picioruș: Adică nu putem să înțelegem prea bine istoria…

Pr. Prof. Adrian Gabor: În teologia apuseană – catolică sau protestantă, în perioada interbelică și în anii [19]40-50 – era la modă teologia istorică. Și se urmărea realizarea unor lucrări

Pr. Dorin Picioruș: lucrări exhaustive…

Pr. Prof. Adrian Gabor: în care să se vorbească despre relația dintre Stat și Biserică. Pe etape. Adică pe secole și milenii. Și e adevărat că acestea pot fi revizuite și refăcute. Există o ciclicitate în timp [în materie de abordare științifică]…și de aceea lucrurile se pot relua și îmbunătăți.

Și se află în derulare proiecte de cercetare pe seama teologiei, pe seama relației dintre Biserică și Stat, care sunt elaborate de către unii profesori de teologie sau teologi.

Personal, am un proiect de cercetare în care mă ocup de relația dintre Biserică și Stat în primul mileniu. La fel, o altă preocupare a mea, e aceea a alegerii Ierarhilor. Însă și în perioada comunistă se elaborau asemenea proiecte și studii pe aceste tematici.

La fel, trebuie să dezvoltăm o teologie a martirajului. Și a Mărturisitorului.

Iar dacă comparăm perioada de persecuții din primele

Pr. Dorin Picioruș: 4 secole…

Pr. Prof. Adrian Gabor: 4 secole…cu noile persecuții, din secolul al 19-lea, din lumea musulmană sau cu cele din secolul al 20-lea, din lumea comunistă, vedem că au lucruri în comun!

Persecuțiile din lumea musulmană s-au făcut pe baza exclusivismului religios. Pe baza faptului că cei persecutați erau creștini și nu musulmani. Însă în secolul al 20-lea au fost persecutați credincioșii, ei fiind de mai multe confesiuni, religii și etnii.

De asemenea, se poate elabora și e nevoie astăzi de o teologie a filantropiei. Care să prezinte, pe secole, activitatea caritativă a Bisericii. Astfel am cunoaște, din primele secole ale Bisericii, cum s-a format și s-a desfășurat activitatea filantropică creștină. Căci acum asistăm la o nouă efervescență pe linie misionară, care trebuie explicată ca o etapă firească în activitatea Bisericii.

Însă programe misionare, astăzi, dezvoltă toate cultele din România.

Pr. Dorin Picioruș: Și încheiem!…Sperăm să ne faceți și această ultimă confesiune…Din punct de vedere personal, cum ați ajuns dumneavoastră un teolog al istoriei? Ce v-a determinat să vă calați pe istoria Bisericii și cât de împlinit vă simțiți în urma studiilor pe care dumneavoastră le-ați făcut?

Pr. Prof. Adrian Gabor: O pasiune pentru istorie am avut încă din perioada Gimnaziului. În perioada Seminarului [teologic], de asemenea, m-a pasionat Istoria Bisericii dar și Teologia Dogmatică. Cât și Dreptul bisericesc

Dar finalizând cursurile de licență aici[1], a trebuit să optăm, la Doctorat, pentru un anume domeniu. Iar noi ne făcuserăm, pe atunci, un model din viața și scrisul actualului Academician Emilian Popescu[2].

Pr. Dorin Picioruș: Da!…

Pr. Prof. Adrian Gabor: Și așa se face că, împreună cu mai mulți colegi de generație, de an, dar și din ani anteriori, am optat – ca să ne fie conducător al studiilor noastre doctorale – pentru  Domnul Profesor Emilian Popescu. Dânsul preda Istoria Bizanțului…și noi am văzut în persoana sa un model al omului de cercetare,

Pr. Dorin Picioruș: al Profesorului pe care

Pr. Prof. Adrian Gabor: ni-l doream…dar și un model de cinste și de

Pr. Dorin Picioruș: verticalitate

Pr. Prof. Adrian Gabor: un model de verticalitate și de cinste pe care îl practica dumnealui în comparație cu…

Și împreună cu actualul vicar-administrativ al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Prea Cuviosul Părinte Arhimandrit Varlaam Merticariu[3] și cu Părintele Marin Cojoc[4], am optat pentru Profesorul Emilian Popescu.

Îi mulțumim [și acum pentru faptul] că dânsul ne-a primit [la Doctorat]! Și astfel am crescut puțin în pedagogia aceasta a istoriei, participând nu numai la cursurile domniei sale dar și la alte multe manifestări, înainte de 1989, cu caracter istoric dar și teologic.

Caracterul teologic fiind mascat…Și anume în cadrul institutelor de cercetare ca Institutul de Studii Sud-Est Europene[5], Institutul de Studii Bizantine, la Academia Română[6].

Pr. Dorin Picioruș: Dar ați avut și o relație personală…vizitându-l acasă pe Profesorul dumnevoastră…discutând cu dumnealui…

Pr. Prof. Adrian Gabor: Da, evident!…Și, în felul acesta, noi am beneficiat de o pregătite metodică mai bună în comparație cu alți colegi de-ai noștri, din alte ramuri de cercetare teologică.

Pr. Dorin Picioruș: Căci dânsul v-a fost Maestru în această perioadă. Nu doar un Profesor care v-a ajutat să vă faceți teza.

Pr. Prof. Adrian Gabor: Domnul Profesor a fost și ne este un Maestru! Noi i-am zis și îi zicem în continuare Magistru. Pentru faptul că îl însoțeam la Mănăstiri, la hramuri de Biserici, în pelerinaje…la Prea Cuvioasa Parascheva, la Iași sau aici, la Sfântul Dumitru…Vizitam muzee, mergeam în excursii, ne transmitea mereu suflul dânsului.

Pr. Dorin Picioruș: Deci era mai mult decât un Profesor, care s-ar fi pliat numai pe discuția referitoare la teza doctorală…

Pr. Prof. Adrian Gabor: …Ne permitea să îl vizităm pentru a ne oferi cărți și studii, participam, alături de domnia sa, la întrunirile de care v-am amintit și ne-a fost, într-un anume fel, un model, un ghid…dar și un stimul.

Și atunci n-a putut, săracu’, înainte de [19]89 – deși avea foarte multe cunoștințe – să ne ajute. Căci atunci era cum era…și ne-a ferit Dumnezeu ca să mergem pe alte criterii…Dar după [19]90, în anul 1992, am beneficiat – datorită domniei sale – de o bursă a Guvernului –  substanțială din punct de vedere material…de ce să nu o spun?! – la Strasbourg. Și acolo am făcut în așa fel, încât să-i ajutăm și pe alți teologi, care au venit mai pe urmă.

Și dacă radiografiați corpul profesoral al Facultății noastre, veți vedea că mulți s-au format la Strasbourg, după [19]90, în mai multe direcții [de cercetare teologică].

Și acolo, după Studiile Aprofundate, a trebuit să ne alegem un conducător de Doctorat dar și o temă. Pentru faptul că luasem, în țară, ca subiect de teză doctorală, Biserică și Stat în timpul lui Teodosie cel Mare, am optat pentru același subiect și la Strasbourg. Și astfel am putut să aduc la noi toate cunoștințele și informațiile aflate în Apus [pe această temă].

Puteam să obțin un subiect de teză pe o problematică pur românească…și să prezint un aspect din viața Bisericii noastre acolo…

Pr. Dorin Picioruș: Cum se cam practică astăzi în străinătate…

Pr. Prof. Adrian Gabor: Dar am optat pentru asta. Pentru că, la un moment dat, nu eram sigur de prelungirea, pe mai mulți ani, a bursei. Dar am avut-o până în 1996…Tot în 1996 am prezentat teza și Domnul Profesor Emilian Popescu ne-a făcut o bucurie, nouă, tuturor, pentru că a participat la susținerea tezei de doctorat la Strasbourg. Pentru că astfel a fost primul profesor român care a participat la susținerea unei teze de doctorat în străinătate.

Pr. Dorin Picioruș: Ca referent!

Pr. Prof. Adrian Gabor: Da, ca referent științific!…După perioada comunistă…

Pr. Dorin Picioruș: Nu știam acest lucru…

Pr. Prof. Adrian Gabor: După aceea a mai participat și la altele…și astfel s-a deschis calea și pentru Părintele Necula[7] și pentru Părintele Ștefan Alexe[8] – Dumnezeu să-l ierte!…La Strasbourg și în alte părți. Numai că Profesorul Emilian Popescu a fost primul. Puteau și alții…dar nu mai intrăm în detalii.

Și în felul acesta, după aceea, mi-am axat studiile și cercetarea, în general, pe tema aceasta: relațiile dintre Stat și Biserică. Dar, în același timp, și pe cele de natură spirituală. Pentru că predau, la Master, un curs intitulat Sfântul în istoria Bisericii.

Pr. Dorin Picioruș: Da!…

Pr. Prof. Adrian Gabor: Un fel de Curs de Aghiologie…Pentru că finalitatea vieții pe pământ trebuie să fie sfințenia, nu?! Sau legătura omului cu Dumnezeu, prin care omul să se îndumnezeiască.

Pr. Dorin Picioruș: După ceea ce ați făcut până acum, vă puteți caracteriza drept un om împlinit?

Pr. Prof. Adrian Gabor: În parte, da!…Însă un om împlinit e un om la adânci bătrâneți, care elaborează lucrări de sinteză și de mare profunzime. Căci experiența se câștigă în timp și informațiile se acumulează în mod organic. E ușor ca la 30 de ani, fiind tânăr, să te crezi că le știi pe toate…și la 70 de ani de ani să îți fie rușine

Pr. Dorin Picioruș: De orgoliul tău!…

Pr. Prof. Adrian Gabor: de orgoliul tău de la 30 de ani și de ce ai scris la 30 de ani…

Adevărata valoare a lucrărilor științifice nu poate fi obținută decât după ani de meditații,

Pr. Dorin Picioruș: după ani grei…

Pr. Prof. Adrian Gabor: după liniște și după retragerea la pensie. Din cauza aceasta și Prea Fericitul Părinte Patriarh Daniel[9][Ciobotea], la praznicul de comemorare, de 15 ani, de la Cernica, pentru Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, a semnalat în cuvântarea sa, că teologia de sinteză și de mare valoare a scris-o și a publicat-o în ultimii 20 de ani, după pensionare.

Pr. Dorin Picioruș: Da, e adevărat!…Părinte Profesor, vă mulțumim foarte mult! A fost o reală bucurie ceea ce am discutat cu dumneavoastră. Și cum nu am găsit, cu dumneavoastră, nicio altă filă audio, la nivel online, până acum, aceasta va fi prima.

Și îmi pare rău că această situație se repetă și cu alți teologi ai Bisericii noastre. Iar absența teologilor din spațiul online e neproductivă pentru Biserică. Avem oportunitatea mărturiei directe și nu ne bucurăm de ea. Pentru că nu trebuie să scriem doar tratate exhaustive pentru ca să fim în spațiul public ci suntem chemați și să dăm mărturii importante, punctuale, despre o problemă sau alta.

De aceea, așa cum ați făcut acum, dumneavoastră ați spus, în puține cuvinte, rodul multor cercetări. Cine înțelege asta apreciază gestul dumneavoastră.

Iar astfel de dialoguri sunt foarte necesare și mă bucur că dumneavoastră ați acceptat imediat această invitație.

Pentru că îi putem impulsiona în acest mod pe oameni prin ceea ce spunem și, mai ales, pe cei care au venit sau vor să vină la Teologie, pentru ca să gândească lucrurile în ansamblu. Iar astfel nu li se vor mai părea ușoare lucrurile teologice.

Sărut mâna…și încă odată vă mulțumim pentru amabilitate!

Did you like this? Share it: