Teologie pentru azi

O platformă ortodoxă pentru o reală postmodernitate

Perspectiva Past. Lazăr Gog despre „botezul cu Duhul Sfânt”

Din perspectiva Past. Dr. Lazăr Gog (referințe aici și aici), pastor penticostal român, „botezul cu Duhul Sfânt” nu este neapărat pentru mântuire [min. 2]. „Iar cine caută Botezul cu Duhul Sfânt ca să se mântuie, nu-l primește”…pentru că „suntem mântuiți fără botezul cu Duhul Sfânt”[min. 2]. Adică el vede mântuirea ca pe o realitate strict hristologică.

Vorbind despre cele trei elemente ale „oricărui botez”, Gog spune, că în cazul „botezului cu Duhul Sfânt”, Botezătorul nostru este Iisus Hristos, El ne botează cu Duhul Sfânt și botezul e primit de un om credincios, pentru că lumea nu îl poate primi [min. 3]. Căci lumea e „nemântuită” și de aceea „nu poate primi botezul cu Duhul Sfânt” [min. 4].

Punând întrebarea retorică: cine primește botezul cu Duhul Sfânt, dacă lumea nu îl poate primi, Lazăr Gog își răspunde: „mântuiții”. Iar prin „mântuiți”, el îi înțelege pe „penticostali”. De unde „trage concluzia” că penticostalii sunt „mântuiți” înainte de a primi „botezul cu Duhul Sfânt” [min. 4].

Numai că „mântuirea” pe care o presupune Pastorul Gog nu are acoperire în ontologia omului. Mântuirea, în mod real, are urmări ontologice profunde și transfiguratoare și ea ține de adevărata Biserică a lui Hristos, de Biserica Ortodoxă. Pentru că mântuirea e urmarea primirii harului necreat al Dumnezeului treimic la Botez și e o realitate îndumnezeitoare în care creștem continuu, pe măsură ce ne umplem continuu de har, prin împlinirea poruncilor lui Dumnezeu.

În min. 5, Pastorul Lazăr Gog afirmă că a căuta „botezul cu Duhul Sfânt” pentru ca să te mântui este „o ofensă” la adresa lui Dumnezeu, pentru că El „te-a mântuit odată”. Și pentru că el pendulează, în predica sa, între discuția despre „botezul în apă” și cea despre „botezul cu Duhul Sfânt”, de aceea afirmă că botezul pruncilor e „nebiblic”, pentru că „nu presupune” credința și mărturisirea celui care se botează [min. 5].

Numai că perspectiva „biblică” a pastorului Gog asupra Botezului e perspectiva lui Martin Luther asupra Botezului, o perspectivă de secol 16 și nu e perspectiva  scripturală și tradițională a Bisericii, care i-a botezat pe prunci din secolul I d. Hr.

În min. 7, pastorul ne spune că „singura credință” a Bisericii nu e nici penticostală, nu e nici ortodoxă și nici baptistă ci e „credința dată Sfinților odată pentru totdeauna”. Numai că el rămâne penticostal pe mai departe, chiar dacă credința „penticostală” nu e credința…care trebuie…

În min. 8, Gog îmi certifică intuiția primă pe care am avut-o cu privire la perspectiva sa soteriologică. Atunci când am spus că ea este „strict hristologică”. Căci pentru el mântuirea înseamnă ce a făcut „sângele Domnului Hristos” pentru noi. Adică mântuirea obiectivă. Și astfel, el se înscrie în eroarea clasică a protestantismului, care confundă mântuirea obiectivă cu mântuirea personală.

Numai că nu te mântuiești doar pentru că Hristos a murit pentru fiecare dintre noi, nu te mântuiești indiferent în ce „biserică” ești, nu te mântuiești doar pentru că crezi acest lucru, ci trebuie să te botezi în singura Biserică a lui Dumnezeu, în Biserica Ortodoxă, trebuie să te umpli prin Botez de harul Treimii, ca rezultat al iconomiei mântuitoare a Domnului și să crești continuu în curățirea de patimi și în sfințenie.

Pentru că mântuirea, din perspectivă ortodoxă, este eclesialo-sacramentalo-ascetico-mistică și nu gnostică, pe baza unei înțelegeri netradiționale a Scripturii Bisericii.

Din min. 9 aflăm că „botezul cu foc nu înseamnă a suferi pentru Domnul Hristos” ci înseamnă să accepți ca Domnul Iisus, „după ce te-ai mântuit”, să pună în tine „un zel sau un foc” aparte pentru El. Căci „botezul martirajului” înseamnă a suferi pentru Domnul [min. 10]. Însă „botezul cu foc” înseamnă pentru Lazăr Gog puterea de „a rămâne neclintit pentru Hristos” [min. 11].

Însă apelând la teologia Sfântului Apostol Pavel, predicatorul nostru constată că el vorbește despre un singur Botez și nu despre mai multe [min. 14]. De unde trage concluzia că botezul care „i-a mântuit” pe penticostali e „botezul în apă” pe care ei l-au primit.

În min. 15, Past. Gog ne oferă „o bombă teologică”. A se citi: o tâmpenie cu pretenție de „spusă teologică”. Pentru că ne spune că „Duhul Sfânt botează și El…și îi botează pe necredincioși”. Adică Hristos „Se ocupă” de „botezul credincioșilor”, pe când Duhul Sfânt „Se ocupă” de „botezul necredincioșilor”.

Duhul Sfânt, insistă el, „îi botează pe cei nemântuiți”…și se miră că și alții se miră în fața lui [min. 15]…Iar corect, precizează el, este „botezat de Duhul Sfânt” și nu „botezat cu Duhul Sfânt” [min. 16].

Însă care e „logica” separatistă a lui Gog atunci când afirmă că „Duhul Sfânt îi botează pe necredincioși”? Aceea că el consideră „botez” faptul de a crede. Și credința, pentru el, este „doar lucrarea” Duhului Sfânt în cei credincioși și nu a întregii Treimi. Tocmai de aceea, el consideră că lucrarea Duhului Sfânt e „doar” aceea de a-i da omului conștiința păcătoșeniei sale, separând astfel lucrarea Duhului Sfânt de lucrarea întregii Prea Sfintei Treimi și instrumentalizând-o.

În min. 20, Gog spune că penticostalii „nu au dreptate” când afirmă că baptiștii „nu au pe Duhul Sfânt”. Pentru că, potrivit In. 14, 23, dacă crezi în Dumnezeu, atunci devii „templu al lui Dumnezeu”.

Numai că Gog scapă din vedere un singur lucru, pe cel absolut important și anume: Scriptura NT nu a fost scrisă pentru penticostalii care „trebuiau” să apară în sec. al 20-lea, ci a fost scrisă pentru creștinii secolului I al Bisericii. Iar cu ei se petreceau astfel lucrurile: Dumnezeu Se sălășluia întru ei prin slava Lui…și se petrec astfel lucrurile și astăzi cu cei care au rămas în aceeași Biserică a Apostolilor, adică în Biserica Ortodoxă, dar nu se petrec astfel lucrurile cu toți cei care „pretind” că sunt „creștini”. Citirea Scripturii de către penticostali e fără urmări soteriologice și așa vor rămâne lucrurile până când nu vor renunța la războiul lor interior cu Biserica și nu se vor converti la Ortodoxie.

Din min. 24 al predicării sale el precizează că omul e „tricameral”. Format din trup, suflet și duh. Iar Duhul Sfânt, spune Gog, „stă numai în duhul nostru”. Însă când cerem „botezarea de către Duhul Sfânt”, noi nu trebuie să cerem „să coboare” Duhul Sfânt, ci trebuie Îi cerem Domnului ca El „să Îl elibereze” pe Duhul Sfânt și în sufletul și trupul nostru [min. 26]. Iar când Duhul Sfânt „ne ocupă întreaga ființă”, spune el, „rezultatul este o vorbire în altă limbă” [min. 27].

Pentru Lazăr Gog, „botezul cu Duhul Sfânt” e „însoțit” întotdeauna de „vorbirea într-o altă limbă” [min. 27]. Și tot aici aflăm care e „importanța” „Botezului cu Duhul Sfânt”. El înseamnă: 1. „împuternicire pentru eficiența predicării” [min. 27]; 2. „deschiderea ușii inimii tale spre manifestarea darurilor spirituale” [min. 28]; 3. „prin vorbirea în altă limbă…credinciosul să aibă posibilitatea să mijlocească înaintea lui Dumnezeu fără să fie înțeles de diavolul [?????!!!]” [min. 29]; 4. „să se verifice dragostea noastră pentru Domnul” [min. 31].

Pe ce își bazează „neștiința” demonilor? Pe I Cor. 14, 2 [min. 30] și spune că vorbirea în limbi e „cel mai urât dar” al Bisericii de către demoni [min. 30].

În final, Gog pledează pentru necesitatea „botezului cu Duhul Sfânt”. Care se poate primi la biserică, pe drum, acasă [min. 34]. Iar penticostalii trebuie „să se roage” pentru acest botez, pentru că Dumnezeu „îi va boteza”.

Predicarea sa a produs „vremuri de înviorare” [min. 35] în penticostalism. Adică avem de-a face cu un predicator „eficient” în închipuirea de sine. Pentru că penticostalii își închipuie că ei sunt „ca Sfinții Apostoli” și că „au misiunea lor”, când ei nu au nicio misiune în afară de aceea de a denigra Biserica lui Hristos. De a fantaza pe seama ei, de a distorsiona istoria Bisericii, de a ține oamenii departe de Biserica lui Hristos, de Biserica Ortodoxă.

Did you like this? Share it:

Previous

Darurile celor 3 Magi

Next

Omenia și solidaritatea

1 Comment

  1. ema

    Din perspectiva dumneavoastră cel care ați compus acest mesaj scris mai sus cine este lumea? Pot să vă spun tot eu în caz că nu știți, toți acei care nu trăiesc Cuvantul lui Dumnezeu. Dacă dumneavoastră credeți că ortodoxismul este religia adevărată sunteți un om pierdut. Să vă spun câte ceva despre el?

    Se practica în biserica ortodoxă închinarea la idoli, icoane, cruci de lemn și morți încă chiar la învățătură preoților care urmăresc doar câștigul material și nu cel spiritual pentru care au fost puși acolo.La înmormântări preoți după ce ca săracul om a plătit toată viața taxa pe cult poți îi mai sărăcesc pe cei în necaz de câteva milioane bune ca sa-l îngroape.   Sau nu scrie despre așa ceva în Biblie?

    Nu cumva scrie în Biblie despre acei învățători care ascund tainele imparatiei și nu lasă nici pe alți sa intre, despre cine crezi ca este vorba? Mare parte catolici, ortodoxi și apoi restul pentru ca cele doua dintâi se bazează în cea mai mare parte pe tradiție. Sau voi nu urmăriți cuvantariile preoților și nu analizați impactul a ceea ce spun ei asupra populației. Credeți ca dețineți taina Împărăției?

    Va spun eu nu cunoașteți nici 5% din ea numai ca e rău și atât cât cunoașteți căci într-o zi se va întoarce împotriva celor mândri(voi) judecata. Zi că nu este așa?

    Pot să vă dau răspuns la orice nelămurire pe care o aveți asupra celor scrise mai sus dar ajunge pentru că nu înțelegeți Cuvantul și îl interpretați după bunul vostru plac ca să amăgiți lumea.

Lasă un răspuns

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén