Eu îmi editez cărțile online și le pun în biblioteca mea din Internet Archive.

Dar pentru ca să nu fie downloadate/ descărcate de acolo, pentru ca să se creadă că ce scriu eu „nu are căutare” la public, vin unii și alții, pe care nu-i cunosc dar care mă cunosc…le preiau de acolo…și „le republică” te miri unde.

Spre exemplu, cineva le-a încărcat pe Amazon „sub numele” meu, fără ca vorbească cu mine. Nu știu cine e…dar intențiile lui nu sunt nicidecum „prietenoase”. Nu știu dacă s-au vândut acolo…dar Amazon și-a dat seama de impostură…și a închis accesul „falsului proprietar” de cărți TPA.

Însă acum „își asumă” cărțile mele Transmedia Holding [Key Biscayne, FL, USA],  pe Abe.Books.co.uk, unde vinde 11 cărți ale mele în mod fraudulos. Din 2012 încoace…La fel: nu știu cine sunt…dar constat că au tupeu cu carul.

[Transmedia Holding from USA sells, in a fraudulent way, my books. I’m their writer and Abe.Books.co.uk sells, illegally, my books].

Biblia Satanică, în traducerea mea, a fost preluată aici (unde au transformat cartea în blog), aici și aici (în Scribd, unde a fost văzută de 1336 de ori și apreciată de 16 ori) dar nu a fost apreciată și aici, unde am publicat-o prima oară. Iar eu am tradus-o pentru creștinii ortodocși în primul rând și nu pentru sataniști. Pentru că am urmărit să arăt cu ce se ocupă oamenii care blasfemiază credința creștină și ce fac, în mod pragmatic, împotriva Bisericii.

Ea este un auxiliar al cărții mele Lumea postmodernă și depersonalizarea omului, în care m-am ocupat cu trei mari boli ale lumii de azi: satanismul, pornografia și terorismul. Și reprezintă un răspuns teologic aplicat.

Însă cineva a preluat-o în Scribd, în 8 martie 2014.

Iar câțiva extremiști ortodocși s-au „inspirat” din Lumea postmodernă și depersonalizarea omului, din critica mea la adresa ideologiilor postmodernității, și au ajuns să se ocupe doar de „problemele zilei” însă fără cunoașterea teologică necesară.

Numai că, pentru a vedea profund lucrurile, nu e nevoie doar de vederea păcatelor lumii…ci trebuie să știi și care sunt remediile lor. Iar înțelegerea lumii noastre e o vedere duhovnicească a prezentului și nu o pendulare continuă între extreme.

Însă, pe cât sunt de plagiat și furat peste tot…pe atât, în mod direct, nu primesc impresii, comentarii, aprecieri de la cititori sau furători.

Le place opera…nu și autorul?

Autorul ar avea și el ceva de spus cititorilor iar cititorii se tem de acest lucru?

Prea mult orgoliu ca să admiri pe cineva?

Iar dacă crezi că „poți”, de ce nu faci mai mult decât cel pe care îl invidiezi?

Rămâne întrebarea din titlu…față în față cu impostorii care mă fură.

Did you like this? Share it: