Sfântul Ieronim Mărturisitorul, Comentarii la Isaia Prorocul (fragmente)
Traduceri patristice
vol. 5
*
Traduceri și comentarii de
Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș
și
Dr. Gianina Maria Cristina Picioruș
*
Sfântul Ieronim Mărturisitorul
(340/342/345-420, † 30 septembrie,
pomenit la 15 iunie în Biserica
Ortodoxă)
*
Fragmente din
Comentarii la Isaia Prorocul[1]
„Sunt dator, ascultând învățăturile lui Hristos, Care zice: „Cercetați Scripturile [Scrutamini Scripturas]” (In. 5, 39) și „Căutați și veți afla” (Mt. 7, 76), să nu-L ascult pe Acela precum iudeii [, cărora le-a spus]: „Vă rătăciți neștiind Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu” (Mt. 22, 29).
Dacă deci, după Apostolul Pavel, Hristos este puterea lui Dumnezeu și înțelepciunea lui Dumnezeu (I Cor. 1, 24) [înseamnă] și [aceasta, că] cel ce nu cunoaște Scriptura, nu cunoaște puterea lui Dumnezeu și înțelepciunea Lui.
Necunoașterea Scripturilor înseamnă necunoașterea lui Hristos [ignoratio Scripturarum ignoratio Christi est]”[2].
Duhul Sfânt, „din comoara Sa scoate pe cele noi și pe cele vechi [nova et vetera]. Și [vedem] logodnica zicând, în Cântarea cântărilor: „Noi și vechi, frățiorul meu [fratruelis meus], am păstrat pentru tine” (Cânt. 7, 13)[3]. Astfel, să-l aducem înainte pe Isaia, ca să arătăm/ să învățăm că acela nu numai proroc [a fost], ci [și] evanghelist și apostol.
El însuși a spus despre sine și despre ceilalți Evangheliști: „Cât de frumoase sunt picioarele celui ce vestește [evangelizantium] cele bune, ale celui ce vestește pacea” (Is. 52, 7). Și lui îi vorbește Dumnezeu ca unui Apostol: „Pe cine voi trimite și cine va merge la acest popor?”. Și el a răspuns: „Iată eu, trimite-mă pe mine” (Is. 6, 8)”[4].
„Această Scriptură”, a Sfântului Isaia, „conține toate tainele Domnului”, pentru că vorbește despre „nașterea lui Emanuel din Fecioară”, care va face lucrarea Sa și va arăta semnele Sale, prin „moartea și îngroparea și învierea [Lui] din Iad”, și despre faptul că „Mântuitorul tuturor se va predica neamurilor”[5].
Sfântul Isaia însuși indică tainele din această carte: „Și orice descoperire/ vedenie [visio] va fi pentru voi precum vorbele unei cărți pecetluite, pe care, când o vei da celui care cunoaște literele, și vei zice: Citește aceasta, el va răspunde: Nu pot, fiindcă este pecetluită. Iar când va fi dată cartea celui care nu cunoaște literele și i se va spune lui: Citește, va răspunde: Nu cunosc literele” (Is. 29, 11-12)[6].
Popoarele păgâne sunt cele care n-au învățat încă literele Scripturilor. Iar pentru cărturari și farisei înțelesul este pecetluit, „pentru că nu L-au primit pe Cel „pe Care Tatăl L-a pecetluit” (In. 6, 27), „Cel care are cheia lui David, Cel ce deschide și nimeni nu închide, Care închide și nimeni nu deschide” (Apoc. 3, 7)[7].
Iar în ceea ce îi privește pe eretici, Sfântul Ieronim combate credința greșită a lui Montanus, anume că „sunt spuse în extaz cele ale prorociei ca să nu se înțeleagă ceea ce se vorbește. Și când alții îl urmau, ei înșiși nu știau ceea ce spuneau. Despre care Apostolul zice: „Neștiind ce vorbesc, nici despre ce fac afirmații” (I Tim. 1, 7)”[8].
Sfântul Ieronim spune că, dimpotrivă, Sfinții Proroci sunt înțelepții cărora le vorbește Dumnezeu și care înțeleg ceea ce El le spune.
Și aduce mărturii scripturale: „Înțeleptul înțelege cele ce se descoperă prin rugăciunea sa și în buzele sale va purta știința” (Pilde 16, 23). Îi invocă și pe Sfinții Proroci Moise, Daniel și David[9].
„Dacă deci înțelegeau ceea ce spuneau, [înseamnă că Sfinții Proroci] sunt plini de toată înțelepciunea și rațiunea”[10].
Din toate mărturiile pe care le aduce, se înțelege că „dincolo de adevărul istoriei, toate trebuie înțelese în mod duhovnicesc [post historiae veritatem, spiritualiter accipienda sunt omnia].
Și astfel Iudeea și Ierusalim, Babilon și Philisthiim, Moabul și Damascul, Egiptul și marea cea întinsă [desertum mare], Idumeea și Arabia și valea Vedeniei [ac vallis Visionis] și până la îndepărtatul Tir și vedenia [visio] trebuie înțelese împătrit [quadrupedum] [adică pe patru paliere semantice, de la sensul literal până la cel alegoric-duhovnicesc].
Ca să le căutăm pe toate întru simțire/ întru pricepere și, în toate acestea, [să cunoaștem așa] precum înțeleptul arhitect Pavel Apostolul întinde fundamentul, care nu este altul în afară de Hristos Iisus”[11].
[1] Traducere din limba latină de Dr. Gianina Maria-Cristina Picioruș, cf. S. Eusebii Hieronymi, Stridonensis Presbyteri, Commentariorum in Isaiam Prophetam. Libri duodeviginti, în PL 24, col. 17-704.
[2] PL 24, col. 17.
[3] În VUL: „omnia poma nova et vetera dilecte mi servavi tibi (toate roadele noi și vechi, iubitul meu, am păstrat pentru tine)”.
[4] PL 24, col. 18.
[5] Ibidem.
[6] PL 24, col. 19.
[7] Ibidem.
[8] Ibidem.
[9] Ibidem.
[10] PL 24, col. 20.
[11] Ibidem.