Predică la Sfântul Cuvios Dimitrie Basarabov [27 octombrie 2014]
© Basilica[1]
Iubiții mei[2],
Într-o notă informativă a Securității, din 27 octombrie 1951, se vorbește despre „numărul imens de credincioși” veniți pentru a se închina la Sfintele Moaște ale Sfântului Dimitrie, Părintele nostru, în zilele de 26-27 octombrie 1951[3].
Pe 24 octombrie 2013, Mediafax vorbea despre sute de preoți și mii de credincioși veniți să se închine Sfântului Dimitrie[4]. Pentru că pelerinajul la Sfântul Dimitrie, ca și în 2014, a început pe săptămână.
Anul acesta a început de vineri – prin venirea PFP Teofil al III-lea al Ierusalimului cu o Sfântă Icoană a Sfinților Constantin și Elena, care are încrustată în ea o parte din Crucea Domnului[5] –, dar anul trecut a început de joi[6].
Însă anul acesta a fost frig. A fost vânt puternic pe 24 și 25 octombrie, adică în primele două zile ale închinării la Sfântul Dimitrie.
Dar oamenii au stat la rând, ca și în anii trecuți, ca să se închine la Sfintele sale Moaște. Ei au venit și și-au arătat dragostea pentru Sfântul Dimitrie, care ne întărește în toate ale vieții noastre.
Vineri, pe 24 octombrie 2014, am participat la primirea la București a Patriarhului Ierusalimului și el ne-a binecuvântat cu Icoana ce conține fragmentul din Crucea Domnului. O mare bucurie!
Pentru că evlavia ortodoxă, peste veacuri, a păstrat odorul cel de mare preț al Bisericii, Crucea Lui și noi putem astfel să ne încredințăm de Moartea și de Învierea Domnului și prin atingerea fizică de fragmente din Crucea Lui.
Pentru că simțim puterea Domnului din puterea pe care o revarsă în noi fragmentele din Crucea Lui.
După cum ne întâlnim și fizic cu Sfântul Dimitrie, prin atingerea Sfintelor sale Moaște[7], despre care putem citi sau căruia ne putem ruga și pe care îl putem simți și duhovnicește în același timp.
Însă dubla vedere, cu ochii și cu duhul nostru, e o încredințare și mai puternică, pentru toți credincioșii, despre veridicitatea datelor istorice ale credinței noastre.
Numai că atunci când suntem încredințați de sfințenia cuiva, venirea la Sfintele sale Moaște nu este pentru a primi o confirmare a sfințeniei lui ci pentru a primi o revărsare a sfințeniei lui în viața noastră.
Și cred[8] că mulți dintre cei care vin la Sfântul Dimitrie asta vor: ca el să își reverse harul său în ființa și în viața lor. Ca el să îi păzească, să îi ajute, să îi vindece, să îi îndrume în viața lor. Prin rugăciunile sale către Preacurata Treime și prin prezența lui alături de ei.
Și Sfântul Dimitrie, trăitor în secolul al 13-lea d. Hr., care a avut o viață smerită de păstor de animale și acasă și la Mănăstire[9], ne ajută, în mod vizibil, pe foarte mulți.
Din 1774[10] și până azi, adică timp de 240 de ani, Sfintele Moaște ale Sfântului Dimitrie din Basarabi[11] sunt la București, pe Dealul Patriarhiei, și oamenii urcă neîncetat către ele.
Și Sfintele sale Moaște compensează lipsa datelor despre viața sa istorică[12]. Pentru că știm puține lucruri despre viața sa istorică dar știm multe despre prezența lui, după moarte, în viața noastră. Pentru că el e prezent ca un viu și ca un tămăduitor și ca un alinător al suferințelor noastre.
Și cel care s-a nevoit, în viața lui, într-o chilie săpată în stâncă și care a vorbit cu Dumnezeu fiind înconjurat, cel mai adesea, de animalele turmei lui, ne umple de multă bogăție duhovnicească.
Pentru că ne dăruie din ceea ce a primit el în condiții grele de existență.
Și ne spune, prin toate darurile sale, că nu greutățile vieții ne trag în jos, ci lipsa de încredere în Dumnezeu și lipsa de nevoință duhovnicească.
Pentru că, dacă vrem să fim cu Dumnezeu, nimic nu ne poate despărți de El.
Așadar, iubiții mei, despre Sfântul Dimitrie avem puține lucruri de spus, dar el are multe lucruri să ne învețe. Pentru că fiecare venire la el înseamnă o nouă lecție de teologie. O teologie trăită cu toată ființa noastră.
Pentru că teologia înseamnă viața și învățătura în care s–a pogorât harul lui Dumnezeu și în care el a rămas ca o realitate veșnică.
De aceea, Sfinții sunt luminătorii noștri autentici în materie de teologie și de viață.
Când avem o nelămurire, când avem o grijă, când avem o boală, o neputință, o nevoie…trebuie să apelăm la ei cu cea mai mare încredere.
În viețile și în scrierile lor vom găsi răspunsuri vii, răspunsuri actuale, pentru că ei ne vor ajuta să înțelegem lucrurile de care avem nevoie. Numai noi să apelăm la ajutorul și la luminarea lor, pe care ei ni le vor dărui cu multă bucurie.
Și prin acestea noi ne vom schimba continuu, pentru că prezența lor în viața noastră este înnoitoare, e transfiguratoare.
Sfinte Prea Cuvioase Părinte Dimitrie, cel care știi nevoia, neputința și ispitele vieții pământești și le-ai biruit pe toate cu harul și cu ajutorul lui Dumnezeu, nu ne uita nici pe noi, netrebnicii, ci ne întărește în toate zilele vieții noastre! Fii cu noi acum și la sfârșitul vieții noastre pământești și la Judecata particulară și la cea de obște, pentru ca să găsim răspuns bun în fața Dreptului Judecător. Pentru că avem nevoie de prietenia ta cu Domnul și de rugăciunea ta bine-primită, pentru ca să ne mântuim și noi.
Nu ne uita niciodată, ci împreună cu Preacurata Stăpână, cu toți Sfinții și cu toate Puterile cerești împreună cu noi fii, ca să lăudăm în veci pe Dumnezeul nostru treimic, pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh Dumnezeu, prin Care ne mântuim cu toții. Amin!
[1] Preluată de aici:
http://basilica.ro/images/2014/stiri/10_octombrie/24/i/procesiune/x3.jpg.
[2] Scrisă în ziua de 25 octombrie 2014, zi de sâmbătă. Cu vânt puternic și mult frig.
[3] George Enache & Nicolae Adrian Petcu, Biserica Ortodoxă Română și Securitatea. Note de lectură, în Totalitarism şi rezistenţă, teroare şi represiune în România comunistă, Ed. CNSAS, București, 2001, p. 119, n. 19.
[4] Andrei Dumitrescu, REPORTAJ: Sute de preoţi şi mii de enoriaşi, la moaştele Sfântului Dimitrie cel Nou – FOTO, 24 octombrie 2013, cf.
[5] Procesiunea Calea Sfinţilor – 2014, pe Basilica, publicat pe 2014.10.24, ora 15:47:27, cf. http://basilica.ro/procesiunea-calea-sfintilor-2014-101413.html.
[6] Andrei Dumitrescu, REPORTAJ: Sute de preoţi şi mii de enoriaşi, la moaştele Sfântului Dimitrie cel Nou – FOTO, art. cit.
[7] Imaginea cu Sfintele sale Moaște e preluată de aici: http://sfvasilebz.ro/galerie_dimitrie/sf_dimitrie.jpg.
[8] Sfânta sa Icoană am preluat-o de aici: http://www.doxologia.ro/sites/default/files/imagecache/imagine_600_width/imagine/2012/10/1350852983126371557.jpg.
[9] Cf.
http://www.teologiepentruazi.ro/2013/10/27/predica-la-sfantul-dimitrie-basarabov-27-octombrie-2013/.
[10] Ibidem.
[11] A se vedea:
http://ro.orthodoxwiki.org/Dimitrie_cel_Nou_din_Basarabi.
[12] Imaginea, care prezintă locul său de nevoință, e preluată de aici:
https://sfintisiicoane.files.wordpress.com/2011/10/man-basarabov-bulgaria-7.jpg.
