Bogatul nemilostiv si saracul LazarosIubiții mei,

Evanghelia de azi [Lc. 16, 19-31] e despre alegeri.

Despre alegerile fundamentale ale vieții noastre, cele care ne mântuiesc.

daca nu ascultaAdică minunile nu-i convertesc pe cei care nu ascultă de învățătura Bisericii și nu încearcă să trăiască conform ei.

stalpulIar adevărul Bisericii este fundamentul și verticalitatea vieții noastre pentru că e adevăr revelat. E adevărul lui Dumnezeu, adică e adevărul adevărat.

Și când alegem Biserica, alegem viața, alegem adevărul, alegem sfințenia, alegem Împărăția lui Dumnezeu.

De aceea e neapărată ascultarea față de voia lui Dumnezeu.

Pentru că fără El și fără cunoașterea Lui noi nu avem nicio înțelepciune autentică. Mergem după moda veacului, după ideologii și curente de opinie, mergem cu valul. Dar când trăim după voia lui Dumnezeu, noi suntem atunci cu Dumnezeu și Dumnezeu e cu noi pentru că El Se sălășluiește în noi prin slava Sa. Și atunci suntem învățați de Dumnezeu ce să vorbim, ce să facem, cum să trăim.

Omul bogat a ales un mod de viață [Lc. 16, 19], pe când Larazos a trăit nebăgat în seamă de bogat [Lc. 16, 20-21].

Însă modul de viață ales de bogat, caracterizat de exclusivism și lubricitate, nu s-a perpetuat și în veșnicie.

lamprosDoar aici s-a veselit, după moda lumii lui.

Doar aici a fost un vip, o celebritate.

Și mulți dintre noi preferăm doar „strălucirea” prezentului negându-ne bucuria cea veșnică. Pentru că alegem să trăim aici prosper, indiferent, exclusivist, să ne facem toate poftele, să ne facem de cap, fără să avem conștiința că trebuie să ne nevoim pentru curățirea noastră de păcate și pentru mântui- rea noastră.

De aceea ne sunt „prieteni” doar cei care trăiesc la fel de bezmetic ca și noi, fără finalitate, și nu cei care ne spun că viața noastră e un chin veșnic.

Nu suportăm adevărul despre noi și despre viitorul nostru veșnic, pentru că am ales…să trăim fără să ne îngrijim de mântuirea noastră.

Am ales!…

Și când alegem…nimeni nu ne poate scoate din ale noastre…

Însă Domnul ne spune prin conturarea, pe scurt, a vieții bogatului nemilostiv, că o asemenea alegere e una falimentară.

Alegerea noastră de a trăi oricum, de a face tot ceea ce ne trece prin cap, de a trăi numai pentru noi este un iad. Și e un iad pentru că ne duce în Iad.

IadulIar sânurile lui Avraam reprezintă comuniunea lui Dumnezeu cu Sfinții Lui, tot la fel de credincioși Lui ca și Sfântul Patriarh Avraam, Părintele nostru.

Însă omul bogat, care a ales să trăiască în mod strălucit toată viața lui pământească… nu a ales să trăiască și în mod bucuros întreaga lui veșnicie.

De aceea, el nu a ajuns în Iad…din greșeală, ci pentru că l-a ales

S-a construit pentru Iad zilnic.

S-a împătimit pentru Iad zilnic.

Tocmai de aceea, ajungând în Iad, era chinuit de faptul că nu mai putea să facă răul.

Iar „grija” lui pentru frații săi [Lc. 16, 28] era tot una păcătoasă, egoistă, pentru că s-a gândit doar la casa lui, nu la întreaga umanitate…și, mai ales, pentru că dorea ca frații lui să facă binele „cu forța”.

Însă Domnul îi spune și ne spune că binele real, binele autentic, binele care ne luminează și ne îndumnezeiește e binele pe care noi îl alegem în mod iubitor și prin înțelegere. Pentru că binele real e ascultarea de adevărul lui Dumnezeu.

Dumnezeu nu mântuiește pe nimeni cu forța, în mod abuziv, fără ca omul să o vrea…dar El S-a răstignit pentru toți și a murit pentru toți și a înviat pentru toți și vrea ca toți să ne mântuim.

De aceea, noi nu putem să Îl acuzăm pe Dumnezeu că e „rău”, că e „nemilostiv”, că „nu ne-a spus ce să facem și d-aia am ajuns noi în Iad”, pentru că El Însuși S-a întrupat și a zidit Biserica Sa în oameni, făcându-i pe toți mădulare mistice ale Sale și lumea e plină de cărțile Bisericii.

Oriunde mergi găsești Biserici. Dacă cauți în biblioteci, dacă cauți în librării, dacă cauți online, cărțile Bisericii sunt la îndemâna oricui. Oamenii pot găsi foarte ușor ce trebuie să facă, pot găsi date despre cum să își trăiască viața, pentru că Dumnezeu ne-a vorbit prin Sfinții Lui în mod extins și pe înțelesul nostru.

Nimeni nu poate să obiecteze faptul că Dumnezeu „a ocultat” învățătura Sa care ne duce în Rai, pentru că ea e vestită peste tot.

Și Dumnezeu nu numai că S-a arătat altora, din vechime sau mai aproape de noi, pentru că ei s-au curățit de păcatele lor și au trăit sfânt și Dumnezeu le-a confirmat prezența Lui, dar El Se poate arăta oricăruia dintre noi, într-un anume fel, pentru ca să ne învețe ce trebuie să facem.

Așa că – sunt încredințat de acest lucru – chiar dacă noi ne-am fi născut într-un popor sălbatic sau într-o pseudo-biserică sau într-o credință păgână și am fi căutat și dorit cu adevărat adevărul și viața sfântă, Dumnezeu ne-ar fi călăuzit spre Sine în scurt timp.

Pentru că El e avid de îndreptarea noastră. Cum sunt avizi și Sfinții și Îngerii Lui de mântuirea, de sfințirea noastră.

Și El nu așteaptă ca noi să înțelegem de unii singuri ce trebuie să facem…ci El iese în întâmpinarea noastră și ne călăuzește spre Sine, imediat ce noi înțelegem și acceptăm chemările Sale la mântuire.

Așadar, Lazaros, nu s-a mântuit pentru că a fost lins de câini…sau pentru că avea bube sau pentru că era muritor de foame ci pentru că a ales viața cu Dumnezeu. Pentru că sunt mulți oameni care mor de foame și sunt niște împătimiți în rele.

LazarosCăci până la învierea de obște a tuturor celor adormiți, noi suntem doar cu sufletele în Rai sau în Iad și nu și cu trupurile, care se vor descompune în pământ.

De aceea, a fi viu în Rai înseamnă a te bucura cu Sfinții, pe când a fi viu în Iad înseamnă a te chinui veșnic și a fi departe de Dumnezeul iubirii de oameni.

Pentru că sufletele noastre nu mor odată cu despărțirea lor de trupurile noastre ci ele se bucură sau se chinuiesc în măsura în care noi L-am ales pe Dumnezeu sau pe Satana.

Da, Evanghelia de azi pune Biserica în centrul lumii și ne spune că adevărata alegere e cea conform învățăturii Bisericii Sale!

Și când spun învățătură a Bisericii spun Sfânta Scriptură, Sfinții Părinți, dogmele și canoanele Bisericii, cărțile de cult, Viețile Sfinților și toată mărturia de viață sfântă a membrilor ei până azi. Pentru că în cărțile Bisericii e învățătura Bisericii și nu oriunde.

De aceea, tot ceea ce alegem în viață trebuie să alegem prin rugăciune și prin ascultare de Biserica Lui. Trebuie să alegem luminați de Dumnezeu.

Astăzi ne votăm președintele țării, dar mâine trebuie să ne alegem soțul sau locul de muncă sau școala pentru copii sau calea de urmat în viață.

Și oricând alegem…trebuie să alegem responsabil. Pentru că, dacă nu suntem responsabili când ne alegem președintele, când ne alegem vocația, când ne alegem soția, când alegem să facem ceva important, nu ne împlinim nici noi și nici cei de lângă noi.

Alegerile proaste în viață sunt alegeri făcute fără Dumnezeu.

De aceea, iubiții mei, să alegem întotdeauna cu conștiința că alegerea noastră contează, e importantă și ea ne împlinește nu numai pe noi ci și pe mulți alții!

Să-L alegem pe Dumnezeu în fiecare clipă, ca El să ne învețe ce să facem!

Dumnezeu să ne întărească întru toate și să binecuvinteze țara noastră cu pace și cu unitate! Amin.

Did you like this? Share it: