Stan Melinte și-a propus să fie integru!

De aceea, când l-a părăsit soția, s-a apucat de muncit în curte. Și a muncit, în ritm susținut, între 35 de minute și 55 de minute pe zi.

A plantat, în grădiniță, câțiva palmieri. Avea semințe de la unchiul său, din Uganda…care, la întoarcerea sa din Grecia, a adus doi crocodili și câteva semințe de palmier.

Când viitorii palmieri abia încolțeau a trecut la planul…B: s-a pus pe făcut copii. Cu vecinele…

Primul copil l-a făcut cu Anișoara. Pentru că, dacă tot e integru, a zis că integritatea trebuie să se arate în ceva. Adică în copii. Pentru că el nu știe să facă altceva…dar copii face toată lumea.

Pe al doilea copil, o fată, frumoasă foc, a făcut-o cu Marița a lu’ Prânzu. Care, după ce și ea mai fusese căsătorită de două-trei ori…s-a gândit să treacă pe integritate, așa cum trece orice femeie care și-a făcut din aventură o stare de decadență.

Copiii se înmulțeau la Stan în curte…dar avea cu ce să îi hrănească: cu suc de palmier. În loc de lapte copiii beau suc de palmier…până când creșteau mai mari și apoi degustau țuică de palmier, cartofi de palmier, cocotier de palmier și alte foioase.

Însă într-o bună zi, cu soare încă de dimineață, Stan Melinte a fost acostat în mintea lui de o întrebare: „A fi integru înseamnă să faci doar copii?”.

Nimeni nu a fost în stare să îi răspundă…suficient de elocvent. De aceea, Melinte, tot căutând să își explice aporia…a lăsat-o moartă în coșare…

N-a mai vrut să se complice mental…pentru că a face înseamnă a acționa și nimic mai mult.

Că dacă stai să te gândești o mie de ani cum să-i pui numele, dacă o să aibă un accident când trece strada, dacă soacra lui o să-l placă sau nu, dacă se va naște cu șase degete la o mână și 5 la o alta…nu-l mai faci.

Melinte, în ultimul timp – așa zice gura lumii – o acționează lipsit de onestitate…dar integru…pe o domniță cochetă, care nu e de nasul lui, pentru că ar fi implicată în politică. Adică, mă rog, pentru ea politica înseamnă poșete, stagii de subzistență, umilințe feministe…dar în cele din urmă mai face rost de o brățară pe mână.

Însă Melinite, politică nepolitică, are și o mare durere: că domnița nu vrea să îi facă și ea un copil. Măcar unul pentru început…

Pentru că copiii sunt buni ca să profiți de pe urma lor. A spus asta și la televizor! A auzit toată lumea de la noi de pe stradă…și cei de la câteva blocuri mai încolo.

Și a mai spus ceva la televizor, printre zecile de știri neimportante: nu e niciodată prea târziu și nici prea devreme ca să fii integru.

Did you like this? Share it: