Istorie 5. 6

Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

Istoria începe de oriunde o privești

(vol. 5)

*

Prima parte, a doua, a treia, a 4-a și a 5-a.

***

22. Laptele matern

Laptele de la sânul mamei e steril, nefiind contaminat cu germeni, în afară de cazul când intervin infecții ale sânului (mastite, abcese etc)[1]. El „garantează o bună dezvoltare a copilului”[2] pentru că este „singura hrană care este adaptată nevoilor nou-născutului și sugarului. Este laptele care se digeră cel mai ușor, cu o solicitare minimă din partea organismului copilului. În același timp, este singurul lapte crud care poate fi băut fără pericol, pentru că ajunge direct, curat și steril, din sânul mamei la copil”[3].

*

23. Dacă mâncăm grâu încolțit

„Germenii de grâu sunt un adevărat miracol nutritiv și medicinal. Acești germeni conţin săruri minerale, microelemente, vitaminele A, B1, B2, E, PP, ulei.

Germenii de grâu au efecte pozitive în oboseala fizică și nervoasă, reumatism, gută, tulburări vegetative, cardiace, circulatorii, de asimilaţie, endocrine”[4].

*

24. Limba engleză pentru Constantin Noica

În Sentimentul românesc al ființei, Noica spune că limba engleză este „o limbă oarecare mecanic dezvoltată[5]. Care nu are organicitate.

*

25. Cine l-a numit Dimitrie Stelaru

Dumitru Petrescu s-a născut în localitatea Segarcea Vale, din județul Teleorman, pe data de 8 martie 1917[6]. În 1938 își publica al 4-lea volum de poeme, intitulat Preamărirea durerii, pe care l-a semnat, ca și pe cele anterioare, cu pseudonimul: D. Orfanul[7].

Atunci l-a întâlnit Eugen Jebeleanu, într-un restaurant din București, și a scris despre el un articol[8]. Și Jebeleanu i-a propus să primească pseudonimul Dimitrie Stelaru în locul celui de D. Petrescu-Orfanul, lucru pe care poetul teleormănean l-a acceptat[9].

*

26.  De ce s-a făcut satanist

Phil Mawson a fost martor al lui Iehova. Când a citit Biblia Satanică însă, spune el, s-a privit ca într-o oglindă. Pentru că a aflat că trebuie să își celebreze viața și să nu își mai refuze nimic din ceea ce îi face plăcere. Căci pentru el, religia este cea care ne oprește să fim „liberi”[10], adică să ne manifestăm păcătos.

*

27. Lotul de miniștri antonescieni

Pe prima pagină a ziarului Scânteia – ziarul central al Partidului Comunist Român – de vineri, 4 octombrie 1946, se titra: „Azi[,] în fața Curții criminale[,] începe judecarea lotului de miniștri antonescieni. Capetele de acuzare cari apasă asupra acestor trădători de neam. Între ei se află numeroși fruntași ai partidelor „istorice””[11].

Articolul e nesemnat și se desfășoară în p. 1 și 3 ale numărului citat. Miniștrii antonescieni judecați, în preambulul articolului, sunt numiți „trădători de țară”[12] și cei care „au aservit România imperialismului fascist german și au rezervat poporului român rolul furnizorului de carne de tun pentru cauza criminală a lui Hitler”[13].

Iar cei acuzați de „trădare națională”[14] sunt nominalizați.

Primul dintre ei: Mircea Cancicov[15]. Care „a semnat acordurile economice din 4 Decembrie 1940, prin care economia românească era complet aservită Germaniei hitleriste”[16] și „a încheiat protocolul din 19 Ianuarie 1941 prin care asigura întreținerea trupelor hitleriste de ocupație din România”[17]. Al doilea acuzat: Ion Fințescu, Ministrul Economiei, care a înlesnit „jaful hitlerist în România”[18]. El este „autor al legii din 1942 prin care populația țării era supusă la biruri grele pentru susținerea războiului hitlerist”[19].

Al treilea acuzat: Grigore Georgescu, fost Ministru al Lucrărilor Publice[20]. El „a încheiat, în condiții oneroase pentru Stat, convenția cu firma hitleristă „Derubau”, care urma să construiască șoselele strategice necesare bandelor hitleriste care pregăteau agresiunea împotriva U.R.S.S.”[21].

Ca „jefuitori ai țărănimii”, tot pe prima pagină, avem cinci nominalizați: Ion Sichitiu, Ion Marian, Mircea Vulcănescu, Gheron Netta și Alex. Marcu.

Sichitiu și Ion Marian sunt numiți „mari moșieri”.

Vulcănescu și Netta, ca „subsecretari la Ministerul de Finanțe până la 23 August 1944, au sprijinit finanțarea războiului și acțiunile de jaf ale nemților”[22].

Alex. Marcu, ca „mâna dreaptă a lui Ică Antonescu, s’a făcut cunoscut ca agitator fascist și propagandist antisovietic, apologet al lui Mussolini și Hitler. A încheiat cu Germania un protocol care dădea drepturi nelimitate propagandei hitleristo-fasciste. Pentru acțiunea sa în slujba Germaniei și împotriva poporului român a fost decorat cu „Vulturul German””[23].

La rubrica: cei care „au predat nemților aviația română” sunt trecuți: Gheorghe Jienescu, „fost subsecretar de stat la Ministerul aerului și marinei până la 23 august 1944, [care] a sprijinit pregătirea agresiunii împotriva U.R.S.S. [și] a predat aeroporturile românești în stăpânirea aviației hitleriste”[24], Ing. Stavri Ghiolu, Constantin I. Constantin, Ion Arbore, Ovidiu Vla[ă]descu (care a făcut „legi cu caracter rasial” și „a susținut la radio numeroase conferințe cu caracter fascist”) și Ion Petrescu, fruntaș țărănist care „a activat în sensul fascizării învățământului”[25].

Ultimii pe lista acuzaților sunt cei care au predat flota nemților: Nicolae Șova, „fost subsecretar de stat la marină, [care] a încheiat cu amiralul hitlerist Tillessen o convenție prin care punea flota românească la dispoziția nemților”[26], Arh. I. D. Enescu și Petre Strihan[27].

*

28. Cui mulțumește Henry L. Lolliot pentru apariția dicționarului său

Henry L. Lolliot, fost profesor de limba engleză la liceele „Sf. Sava”, „Matei Basarab” şi „Lazăr”, publica în anul 1900, pe cheltuiala Statului român, primul volum din Dicționar Englez-Român[28]. Care a fost publicat în 11 volume, pe litere, și care a fost reeditat în 2014, în format PDF, de către C. George Sandulescu şi Lidia Vianu.

Inițiativa scrierii Dicționarului a fost a lui Take Ionescu, în 1893, care era pe atunci Ministru al Instrucțiunei Publice și al Cultelor. Și cel care l-a tipărit a fost Spiru Haret, pe când era tot Ministru al Instrucțiunei Publice și al Cultelor. Haret a început demersurile pentru publicarea primului volum în 1898. De aceea autorul le mulțumește celor doi, lui Take Ionescu și Spiru Haret, pentru ajutor[29].

*

28. Locul articolului în limba spaniolă

Potrivit lui Paul Teodorescu, „articolul spaniol – hotărât sau nehotărât – se așază totdeauna înaintea substantivului pe care-l însoțește”[30].


[1] Emil Căpraru, Herta Căpraru, Mama și copilul, Ed. Medicală, București, 1984, p. 113. [2] Ibidem. [3] Idem, p. 113-114.

[4] Dicționarul plantelor de leac, realizat de Eugen Mihăescu și colaboratorii săi, ed. a 2-a, Ed. Călin, București, 2008, p. 59.

[5] Constantin Noica, Sentimentul românesc al ființei, Ed. Humanitas, București, 1996, p. 15.

[6] A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Dimitrie_Stelaru. [7] Ibidem.

[8] Dimitrie Stelaru, Mare incognitum, Ed. pentru Literatură, București, 1967, p. VI. [9]Ibidem.

[10] Jack Cowls, I Spent Halloween in a Satanists Crypt, 13 noiembrie 2014, cf. http://www.vice.com/read/i-spent-halloween-in-a-satanists-bungalow-crypt-666.

[11] Ziarul Scânteia, seria III, anul XVI, nr. 642, vineri, 4 octombrie 1946, p. 1.

[12] Ibidem. [13] Ibidem. [14] Ibidem. [15] Ibidem. [16] Ibidem. [17] Ibidem. [18] Ibidem. [19] Ibidem. [20] Ibidem. [21] Ibidem. [22] Ibidem. [23] Ibidem. [24] Idem, p. 1 și 3. [25] Idem, p. 3. [26] Ibidem. [27] Ibidem.

[28] Henry L. Lolliot, Dicționar Englez-Român, 1900, Volumul 1. Literele A și B, editat de C. George Sandulescu şi Lidia Vianu, Ed. Contemporary Literature Press, Bucharest, 2014, p. 1, 3 și 5.

La nivel online, cele 11 volume ale Dicționarului sunt regăsibile și se pot downloada de aici: http://editura.mttlc.ro/lolliot-dictionar.html.

[29] Idem, p. 5.

[30] Paul Teodorescu, Învățați limba spaniolă fără profesor, ed. a II-a, Ed. Științifică, București, 1963, p. 12.

6 comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *