On street, in movies, at the workplace, in bed, people cuss. The cuss keeps place of good day or of praying. The curse is and it a turned prayer, demonic. For whom the curs or the cuss are entered in the style of talking they are unimportant. But for those who do not support the verbal demonization they are a nuisance.

Pe stradă, în filme, la locul de muncă, în pat, oamenii înjură. Înjurătura ține loc de bună ziua sau de rugăciune. Blestemul e și el o rugăciune întoarsă, demonică. Pentru cine drăcuitura sau înjurătura sunt intrate în stilul de-a vorbi ele nu sunt importante. Dar pentru cei care nu suportă demonizarea verbală ele sunt o pacoste.

The posters are the heart of the commerce. And for that they are so important for businesspeople, they are ten times higher than men. People are pygmies and the posters are the visual giants of the streets. But they, the people, are pygmies, just because people does not matter but matters only the profit.

Afișele sunt inima comerțului. Și pentru că sunt atât de importante pentru oamenii de afaceri, ele sunt de zeci de ori mai mari decât oamenii. Oamenii sunt pigmei iar afișele sunt coloșii vizuali ai străzilor. Dar ei, oamenii, sunt pigmei, tocmai pentru că oamenii nu contează ci contează doar profitul.

People curse of annoyance, for that feel themselves naked, for that they have nothing to say and the curse is a platitude. The posters are some platitudes for that we do not believe in them. Only that and the people become some annoying platitudes as long as they have nothing what to communicate.

Oamenii drăcuie de enervare, pentru că se simt goi, pentru că nu au nimic de spus iar drăcuitura este o platitudine. Afișele sunt niște platitudini pentru că nu credem în ele. Numai că și oamenii devin niște platitudini enervante atâta timp cât n-au ce să comunice.

The silences say many about us. The uncontrolled gests, the crazy words, the audacious looks say a lot about us. Many bad things. For that they are born from our lack of real relations with the people. Seem to us crazy the natural things, who keep of the goodness and of the human education for that we do not want to seem asocial. But we are asocial of the ten note!

Tăcerile spun multe despre noi. Gesturile necontrolate, cuvintele aiurea, privirile îndrăz- nețe spun multe despre noi. Multe lucruri proaste. Pentru că ele se nasc din lipsa noastră de relații reale cu oamenii. Ni se par aiurea lucrurile firești, care țin de bunătatea și de educația omului pentru că nu vrem să părem asociali. Dar noi suntem asociali de nota zece!

Is evident the fact that the people start no longer know to speak just for that they no longer write. The writing personalizes you. When you write you want to express at the personal mode and not just to write in patterned mode. And is a big difference between the mistakes of those who write wrong for that they are very tired of so much writing or are hurried and those who do not know the words.

Este evident faptul că oamenii încep să nu mai știe să vorbească tocmai pentru că nu mai scriu. Scrisul te personalizează. Când scrii vrei să te exprimi la modul personal și nu doar să scrii în mod șablonard. Și e o mare diferență între greșelile celor care scriu greșit pentru că sunt foarte obosiți de atâta scris sau sunt grăbiți și cei care nu știu cuvintele.

The words are like the pantaloons: if use them properly keep you clad. And they, the words, talk about you all the time. Therefore many of us are complexed in the face of the words then when we want to seem something more washed than we are.

Cuvintele sunt ca pantalonii: dacă le folosești cum trebuie te țin îmbrăcat. Și ele, cuvintele, vorbesc despre tine tot timpul. De aceea mulți dintre noi suntem complexați în fața cuvintelor atunci când vrem să părem ceva mai spălați decât suntem.

In appearance is simple to tread over corses. Close your eyes, move on, you do your job…But you do not go further, for that you lagged behind! You lagged there where you have not wanted to be man, where you became a rapscallion. And God will judge us of there where we have stopped…

În aparență e simplu să calci peste cadavre. Închizi ochii, treci mai departe, îți faci treaba…Însă nu mergi mai departe, pentru că ai rămas în urmă! Ai rămas acolo unde n-ai mai vrut să fim om, unde ai devenit o canalie. Și Dumnezeu ne va judeca de acolo unde noi ne-am oprit…

Did you like this? Share it: