Într-un discurs în fața curiei papale, din 22 decembrie 2014, rostit în limba italiană, Papa Francisc a vorbit despre cele 15 păcate/ boli ale episcopilor romano-catolici…Care nu sunt numai ale lor ci și ale noastre.

Prima dintre boli care a fost remarcată de papă: episcopii au sentimentul de a fi nemuritori și indispensabili. Care se naște din ideea că sunt aleși, adică dintr-un narcisism de esență religioasă.

A doua boală: martalismul. De la Sfânta Marta, sora Sfântului Lazăr, cel a patra zi înviat din morți, care se dedica muncii fizice. Episcopii se scufundă în munci de tot felul, a subliniat papa, și uită esența vieții religioase: partea spirituală.

A treia boală: împietrirea mentală și spirituală. Lucru care îi transformă pe episcopi în oameni mașinali, care nu mai au sentimente umane profunde.

A patra boală: planificarea excesivă și funcționalismul. Vrem ca totul să iasă după cum vrem noi și nu mai lăsăm loc lui Dumnezeu, ca să ne lumineze spre ceea ce El vrea de la noi.

A 5-a boală: cea a coordonării săracilor, în care se pierde duhul comuniunii. Faptul de a fi o echipă.

A 6-a boală a episcopilor romano-catolici remarcată de Papa Francisc: alzheimerul spiritual. Au uitat de relația personală cu Domnul și de grija lor pentru mântuire și construiesc ziduri în jurul lor.

A 7-a boală: sunt bolnavi de rivalitate și de slavă deșartă. Care nasc falsa religiozitate.

 A 8-a boală: schizofrenia existențială. Episcopii trăiesc o viață dublă, cameleonică, spunând una și făcând alta.

A 9-a boală spirituală: pălăvrăgeala, mormăiala și bârfele. Papa vorbind despre terorismul pălăvrăgelii [terrorismo delle chiacchiere] de care e plină Biserica.

A 10-a boală: îndumnezeirea aparentă pe care cred că o au episcopii Bisericii, când ei sunt stăpâniți de carierism și oportunism.

A 11-a boală: indiferența față de ceilalți, în care ne pierdem sinceritatea și dragostea față de oameni.

A 12-a boală: fața mormântală, aspră și tratarea oamenilor cu rigiditate, duritate și aroganță. Prin care ne pierdem voioșia, umanitatea, umorul.

A 13-a boală: a acumulării necontenite de bunuri pământești, care vrea să compenseze golul interior duhovnicesc.

A 14-a boală: cea a cercului închis. Prin care episcopii se închid în relațiile dintre ei în detrimentul relațiilor prietenoase profunde cu întreaga Biserică.

A 15-a boală: cea a profitului lumesc pe care îl exhibă cu nonșalanță. Și pentru care episcopii încearcă să își justifice în chip și fel patimile.

Găsesc demersul Papei Francisc drept unul onest…pentru că și oamenii au aceeași părere despre mulți dintre membrii ierarhiei Bisericii. Și degeaba încercăm noi să ascundem gunoiul sub preș pentru că reacția e dură: o secularizare și mai mare a societății și un indiferentism și mai acerb față de viața Bisericii.

Did you like this? Share it: