Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș
Istoria începe de oriunde o privești
(vol. 5)
*
Prima parte, a doua, a treia, a 4-a, a 5-a, a 6-a, a 7-a, a 8-a, a 9-a, a 10-a, a 11-a, a 12-a, a 13-a, a 14-a, a 15-a, a 16-a, a 17-a.
***
82. Prima carte de filosofie în limba română
A fost tipărită la București, în anul 1826[1]. Și a fost tradusă de PS Grigorie Râmniceanu [1763-†20 iulie 1828][2], care, în Procuvântare, spunea că această carte este „un lucru nou, care n-au avut limba Rumânească până acum”[3].
Însă care e prima carte de filosofie tradusă în limba română? Logica Sfântului Ioan Damaschin, pe care Aurelia Florescu a transliterat-o de curând și pe care Dr. Adrian Michiduță a editat-o în 2012 la Craiova.
Ediția are 199 de pagini și e formată din 68 de capitole (p. 35-134), după care urmează dezlegări de cuvinte și silogisme ale traducătorului român.
Iar din introducerea Sfântului Ioan Damaschin aflăm că Logica a fost scrisă la îndemnul Sfântului Cosma de Maiuma[4], fratele său vitreg.
*
83. Ana are mere
Am aflat că Ana are mere, și nimic altceva, din Abecedarul din 1982[5].
Deși, după cum se vede, ea are și pere…dar merele au intrat…în planul de scris.
Cuvinte mici, cu litere puține. Pentru că lucrul fundamental era acela ca noi să învățăm să scriem.
*
84. Mineiele de la Roma
Au fost tipărite în 6 volume. Vol. 1 cuprinde lunile septembrie-octombrie și a fost publicat în 1888[6]. Al doilea volum cuprinde lunile noiembrie-decembrie și a fost publicat în 1892[7].
Al 3-lea volum cuprinde lunile ianuarie-februarie și a fost publicat în 1896[8]. Al 4-lea volum a fost publicat în anul 1898 și cuprinde lunile martie-aprilie[9].
Al 5-lea volum a fost publicat în anul 1900 și cuprinde lunile mai-iunie[10]. Iar al șaselea volum cuprinde lunile iulie-august și a fost publicat în anul 1902[11]. Ultimele 4 volume sunt edițiile prime ale Mineiului în limba greacă.
*
85. Arhieraticonul de la 1643
Hirotonia mitropolitului e cuprinsă între p. 34-37. Hirotonia anagnostului și a psaltului: p. 37-38. Hirotonia ipodiaconului: p. 45-47. Hirotonia presbiterului se află între p. 106-114, iar cea a diaconului între p. 179-182. Slujba de sfințire a Sfântului și Marelui Mir este cuprinsă între p. 682-700. Cartea este în latină și greacă, cu coloane paralele pe fiecare pagină, atunci când e vorba de un text liturgic.
[1] Sfântul Ioan Damaschin, Logica, tălmăcită în limba Patriei de Preasfințitul KIR GRIGORIE [RÂMNICEANU], Episcop al Argeșului, ed. a II-a, revăzută și îmbunătățită, ed. îngrijită și studiu introd. de Dr. Adrian Michiduță, cu transliterare de Aurelia Florescu, Ed. Aius, Craiova, 2012, p. 22.
Cf. Adrian Michiduță, Constituirea terminologiei filosofice româneşti (IV) [http://www.revista-mozaicul.ro/michiduta10.html], prima ediție a cărții e aceasta: Ioan Damaschin, Logica, tălmăcită în limba patriei de Kir Grigorie Râmniceanu, ediţie îngrijită şi studiu introductiv de Adrian Michiduţă, postfaţă de Gabriela Braun, transliterare de Aurelia Florescu, Ed. Sim Art, Craiova, 2007.
[2] A se vedea: http://biserica.org/WhosWho/DTR/R/GrigorieRimniceanu.html.
[3] Sfântul Ioan Damaschin, Logica, ed. cit., p. 28. [4] Idem, p. 31.
[5] Maria Giurgea, Maria Georgescu-Boștină, Abecedar, Ed. didactică și pedagogică, București, 1982, p. 34.
[12] A se vedea: http://fr.wikipedia.org/wiki/Isaac_Habert_%28th%C3%A9ologien%29.
[13] Poate fi downloadat de aici: http://books.google.ro/books?id=y97IesxbXWIC&dq=Liber%20Pontificalis%20Ecclesiae%20graecae&hl=ro&pg=PP5#v=onepage&q&f=false.
