Teologie pentru azi

O platformă ortodoxă pentru o reală postmodernitate

Date: 27 martie, 2015

Ioannis 1, 1-17 conform Codex Alexandrinus

Alexandrinus 11. În[1] început era Cuvântul, și Cuvântul era la Dumnezeu, și Dumnezeu era Cuvântul.

2. Acesta era în început la Dumnezeu.

3. Toate prin El s-au făcut, și fără El niciuna[2] [nu] s-a făcut, [din cele] care s-au făcut.

4. În El era viața, și viața era lumina oamenilor.

5. Și lumina luminează în întuneric, și întunericul nu a cuprins-o pe ea.

6. Fost-a om trimis de la Dumnezeu [și] numele lui [era] Ioannis.

Alexandrinus 2

7. Acesta a venit întru mărturie, ca să mărturisească despre Lumină[3], ca toți să creadă prin el.

8. Acela nu era Lumina, ci [a venit] ca să mărturisească despre Lumină.

9. [Dar Cuvântul] era Lumina cea adevărată, care luminează [pe] tot omul venit întru lume.

10. În lume era, și lumea prin El s-a făcut, și lumea [pe] El nu L-a cunoscut.

11. Întru cele ale Sale a venit, și cei ai Săi pe El nu L-au primit.

12. Dar câți L-au primit pe El, celor care cred întru numele Lui, le-a dat lor puterea [de] a se face fiii lui Dumnezeu!

Alexandrinus 313. Care nu din sângiuri, nici din voința trupului, nici din voința bărbatului, ci de la Dumnezeu s-au născut.

14. Și Cuvântul trup S-a făcut, și S-a sălășluit în[tre] noi – și am văzut slava Lui, slavă ca a Unuia-născut din Tatăl – plin de har și de adevăr.

15. Ioannis mărturisește despre El și a strigat, zicând: „Acesta era [despre] Care am zis: <Cel [ce] vine după mine a fost înaintea mea; căci [mai] întâi [de] mine era>”.

16. Și din plinătatea Lui noi toți am luat și har peste har.

17. Căci Legea prin Moisis s-a dat, [dar] harul și adevărul prin Iisus Hristos au venit.


[1] Am tradus ediția: Codex Alexandrinus. Η ΚΑΙΝΗ ΔΙΑΘΗΚΗ. Novum Testamentum Graece. Ex antiquissimo Codice Alexandrino, a C. G. Woide, olim descriptum: ad fidem ipsius codicis, denuo accuratius edidit B. H. Cowper, Pub. Williams & Norgate, ed. D. Nutt; Edinburgae, Williams & Norgate, Londini, MDCCCLX [1860], p. 178.

[2] Nicio lucrare.

[3] Despre Hristos.

Premiul conferit lui Paul Goma

premiul conferit lui Paul GomaAcademia de Științe a Moldovei de la Chișinău i-a conferit azi, 27 martie 2015, scriitorului Paul Goma, Premiul pentru realizări științifice valoroase. Prezent la acest eveniment, Prof. Andrei Țurcanu (de pe pagina de Facebook a căruia am preluat informația), a ținut următorul discurs:

Onorată asistență!

Premiul Academiei de Științe pentru diaspora spală întrucâtva rușinea națională de a-l mai avea pe unul din fiii cei mai vrednici ai acestui pământ printre exilanți, departe de ceea ce el numește cu tandrețe „Basarabia rainică”.

Știm cu toții cine este Paul Goma, așa că n-am să stărui aici asupra calificativelor. Mai puțin știm cine suntem noi, cei din Basarabia, unde se boncăie „legiunea” și unde prezența lui Paul Goma ar fi avut un efect de exorcizare purificatoare. Din această cauză, cred, nu se vrea reîntoarcerea sa acasă! Pentru ca să nu avem pe cine întreba precum Isaia: „Străjerule, cât a mai trecut din noapte? Străjerule, cât mai este până trece noaptea?”.

Acest premiu rupe consemnul fatidic. Felicit Academia pentru îndrăzneală. Vă felicit și pe Dvs, domnilor academicieni, pentru onoarea de a fi azi alături de însinguratul nostru pământean.

Vreau să sper că la 2 octombrie, ziua când Paul Goma va împlini 80 de ani, ne vom regăsi cu toții împreună tot aici, avându-l lângă noi și pe scriitorul nostru reîntors dintr-un exil de peste șapte decenii.

Vă mulțumesc”.

Psalmul 95 conform LXX

1. Când se zidea casa [Domnului], după robie, cântarea lui David. Cântați Domnului cântare nouă, cântați Domnului tot pământul!

2. Cântați Domnului, binecuvântați numele Lui, binevestiți din zi [în] zi mântuirea Lui!

3. Vestiți în[tru] neamuri slava Lui, în toate popoarele minunile Lui!

4. Căci mare [este] Domnul și lăudat foarte, înfricoșător este, peste toți dumnezeii.

5. Căci toți dumnezeii neamurilor [sunt] demoni iar Domnul a făcut cerurile.

6. Mărturisire și frumusețe [este] înaintea Lui, sfințenie și mare-cuviință în sfințenia Lui.

7. Aduceți Domnului semințiile neamurilor! Aduceți Domnului slavă și cinste!

8. Aduceți Domnului slavă numelui Lui! Luați jertfe și intrați întru curțile Lui!

9. Închinați-vă Domnului în curtea cea sfântă a Lui! Să se cutremure de la fața Lui tot pământul!

10. Spuneți în[tru] neamuri [că] Domnul a împărățit și că a întărit lumea care nu se va clătina! [El] va judeca popoarele în dreptate.

11. Veseliți-vă, ceruri, și bucură-te, pământule! Cutremură-te, mare, și plinătatea ei!

12. Vă veți bucura câmpiilor și toate cele [care sunteți] în ele. Atunci se vor bucura toți copacii dumbrăvii

13. de la fața Domnului. Căci [El] vine. Căci [El] vine a judeca pământul. [El] va judeca lumea în dreptate și popoarele în adevărul Lui[1].


[1] Popoarele vor fi judecate de El conform adevărului Lui și nu după „standardele” lor valorice. Adevărul Lui va fi etalonul judecății Sale dar judecata Lui va fi dreaptă și nu părtinitoare.

Predică la Duminica a 5-a din Postul Mare [2015]

Sfanta Maria EgipteancaIubiții mei,

În viață am fost ajutat, mai degrabă, de oameni care nu păreau credincioși și nici nu se manifestau ostentativ ca oameni credincioși…dar erau credincioși. Și unele dintre sfaturile cele mai de bun-simț le-am primit de la oameni care nu mă cunoșteau prea mult…dar pe care Dumnezeu i-a trimis să mi le spună.

Pentru că Dumnezeu vrea să ne învețe că El ne poate ajuta și ne poate sfătui prin absolut oricine, dacă suntem atenți la oameni ca la…cei prin care Dumnezeu ne vorbește.

Căci a fi credincios înseamnă a avea conștiință, și a trăi potrivit conștiinței tale mlădiate de harul lui Dumnezeu și a-i privi pe oameni cu iubire. A-i ajuta nu pentru considerente personale ci pentru că au nevoie. Iar când vine vorba să asculți și să înveți, dacă ești cu adevărat un om care dorește adevărul, poți să înveți de la oricine…atâta timp cât Dumnezeu te ucenicește prin acela.

Și când omul se lasă ucenicit/ învățat/ condus de Dumnezeu, el se regăsește pe sine, pentru că Îl găsește pe Dumnezeu în el însuși ca Domn al ființei sale.

Și prin asta am făcut o introducere la viața Sfintei Maria Egipteanca, pe care, în această duminică, o avem drept frumusețe copleșitoare a prăznuirii noastre. Pentru că ea a trecut de la moarte la viață dându-ne o lecție tulburătoare despre ce înseamnă a alege.

Căci Sfânta Maria, timp de peste 17 ani – adică de la vârsta de 12 ani până la 29-30 de ani –, a trăit în Alexandria Egiptului ca prostituată[1]. Și se prostitua nu pentru bani…ci pentru că, așa cum ne spune ea, „aveam…o poftă nesățioasă și o dorință neînfrânată de a mă tăvăli în noroi”. Adică în curvie.

Era, potrivit reclamei, o femeie căreia „îi plăcea viața”. Și prin a-i plăcea viața se înțelege a trăi desfrânat, a trăi la întâmplare, făcând din sex singura „împlinire” a vieții.

Timp de 17 ani n-a avut parte de niciun creștin care să o convingă, de niciun preot care să o întoarcă la Dumnezeu, de niciun episcop care să alerge după ea și după mântuirea ei. A avut parte doar de bărbați înfierbântați…

Însă Biserica, atunci când nu mai aleargă după cei rătăciți, nu mai are parte de bucurii de la Dumnezeu. Se închide în sine, își vede de ale sale, îi iubește doar pe cei care vin deja la Biserică…dar nu mai se cutremură de slava lui Dumnezeu.

Însă bucuriile lui Dumnezeu sunt cei care se întorc la El. Cei care au curajul convertirii. Cei care, după o viață dezastruoasă, după o viață calamitată de patimi, aleg, cu orice risc, să trăiască opusul vieții de până acum: adică viața cu Dumnezeu, viața virtuoasă, viața în sfințenie.

Pentru că bucuriile lui Dumnezeu stau ascunse și în noroi! Mărgăritarele lui Dumnezeu pot locui un timp cu porcii…Și e nevoie să ai ochi spălați prin pocăință și prin fapta bună ca să vezi și să dai o mână de ajutor viitorilor Sfinți ai lui Dumnezeu, care, acum, zac în rele…

Mai pe scurt, niciun om nu a ajutat-o pe Maria, prostituata, să își schimbe viața! Adică nimeni nu a crezut în ea.

Însă, când oamenii nu mai cred în schimbarea oamenilor, Dumnezeu crede în schimbarea lor! Și așa s-au petrecut lucrurile și cu Sfânta Maria Egipteanca.

Într-o zi a plecat spre Ierusalim cu corabia, s-a culcat pe drum cu diverși tineri și, la Ierusalim, la fel, după patima ei[2]…iar în ziua praznicului Înălțării Sfintei Cruci (adică pe 14 septembrie) a vrut să intre în Biserica Învierii Domnului din Ierusalim[3]. Toți au putut să intre…numai ea a fost oprită de „o putere dumnezeiască”[4].

Nu pentru că ea ar fi fost cea mai păcătoasă dintre cele care au intrat în această Sfântă Biserică…ci pentru că atunci a vrut Dumnezeu să o cheme la El.

A încercat de mai multe ori, s-a împins, s-a ostenit să intre…și n-a putut să treacă pragul Bisericii[5]. Și ea ne mărturisește: „Am obosit și nu mai aveam putere nici să mă împing, nici să mă îndes [în mulțime], căci trupul meu [se] ostenise foarte tare din pricina înghesuielii [dorind să intru în Biserică].

M-am întors deci, am plecat, și am stat în colțul curții Bisericii. Abia atunci mi-a venit în minte pricina care m-a împiedicat să văd lemnul de viață făcător [al Crucii Domnului]. Cuvânt mântuitor a atins ochii inimii mele, arătându-mi că noroiul faptelor mele a fost acela care mi-a închis intrarea.

Am început să plâng, să mă tângui și să-mi bat pieptul, scoțând suspine din adâncul inimii mele”[6].

Și convertirea s-a produs acum: când a simțit ce o împiedică ca să se…apropie de Dumnezeu!

Și pe fiecare dintre noi ne împiedică același lucru: mulțimea de păcate și insolența pe care o avem vizavi de Dumnezeu. Pentru că obrăznicia noastră vizavi de Dumnezeu este imensă atunci când nu credem și încercăm să batjocorim tot ce se poate, așa cum face, spre exemplu, Cristian Tudor Popescu, de curând, „interpretând” Evangheliile în mod fantezist și ranchiunos[7].

Sfânta Maria, în fața evidenței dumnezeiești, s-a plecat și și-a schimbat viața. Însă putea, în continuare, să trăiască la fel ca mai înainte și să Îl sfideze continuu pe Dumnezeu.

Căci Dumnezeu, cu fiecare necredincios, cu fiecare păgân, cu fiecare eretic, cu fiecare om rătăcit în păcate…are astfel de întâlniri brutale. Ba pe patul de spital, ba într-un accident, ba stând la capul unui om iubit, ba când a pierdut o mare parte din avere… Dumnezeu Se arată necredinciosului într-un anume fel și îi spune că ceea ce face el e greșit. Însă alegerea schimbării îi aparține celui în cauză!

De aceea convertirea este un curaj enorm: curajul de a lua totul de la capăt, curajul de a-i uimi pe toți cu viața ta.

Și de aici, de la neputința de a intra în Biserică…începe măreția dumnezeiască a vieții Sfintei Maria Egipteanca.

Căci noi, azi, o cinstim pe cea care a devenit Sfântă, pe Pustnica cea preaduhovnicească a pustiei și nu pe Maria prostituata, pe care nu a convertit-o nimeni și care se culca cu bărbații din…plăcere.

Stând în curtea Bisericii Învierii Domnului din Ierusalim, Sfânta Maria a văzut Icoana Maicii Domnului și a început să se roage ei. Și i-a făgăduit că își va schimba viața și că se va lăsa călăuzită de Maica Domnului, dacă îi dă voie să intre în Biserică[8].

Și atunci…nimeni și nimic nu i-a mai stat împotrivă Sfintei Maria ca să intre în Biserică! A intrat în Biserică, a văzut Crucea Domnului[9] și, ieșind afară, acolo unde îi făgăduise Maicii Domnului, Maica lui Dumnezeu i-a vorbit duhovnicește și i-a spus: „Dacă vrei trece Iordanul, bună odihnă vei găsi”[10].

În mod minunat, printr-un om, primește 3 monede, cumpără cu ele 3 pâini, în numele Prea Sfintei Treimi, ajunge la Iordan spre seară…iar a doua zi a trecut Iordanul, după porunca Maicii lui Dumnezeu[11].

Și în pustie trăiește 47 de ani…până o întâlnește Sfântul Zosima[12], adică ea având pe atunci vârsta de 76-77 de ani.

Însă, până la a fi cu totul duhovnicească, Sfânta Maria Egipteanca s-a luptat cumplit, timp de 17 ani, cu demonii desfrânării[13].

Demonii aprindeau foc în inima ei. Și atunci se pleca la pământ și se ruga și plângea zile și nopți și nu se ridica de la pământ, „până ce…nu mă lumina acea dulce lumină [a slavei dumnezeiești] și-mi alunga gândurile ce mă tulburau”[14]. Adică nu se ridica de la pământ până nu avea o vedere extatică. Până nu vedea slava lui Dumnezeu care să o liniștească.

Astfel, după Sfântul Ioan Scărarul, de duminica trecută, care era un isihast, și în această duminică avem tot un isihast. Adică o Sfântă care s-a liniștit în pustie, prin rugăciune, post, nevoință și lacrimi, și care s-a umplut de slava lui Dumnezeu și de multă cunoaștere dumnezeiască și de sfințenie.

Și a fost hrănită și învățată Scriptura de către Dumnezeu, ea nevăzând în pustie nici om, nici fiară sălbatică timp de 47 de ani[15].

Și ajunsese la o așa mare sfințenie, încât Sfântul Zosima, în timp ce se ruga, „a văzut-o în timpul rugăciunii ei înălțată cu un cot de la pământ, încât se ruga stând în văzduh”[16].

Însă, în timp ce fachirii stau în aer cu ajutorul demonilor, care îi fac să pară „extraordinari”, Sfânta Maria se ruga în aer pentru că era plină de har.

Și astfel, am văzut-o trecând de la moarte la viață, de la păcat la o mare sfințenie…pentru că și noi trebuie să călcăm pe urmele ei.

Căci de aceea e pusă această Sfântă Femeie ca emblemă a acestei duminici: pentru ca să ne dea nouă, tuturor păcătoșilor, curajul convertirii…dar, totodată, să ne și arate sensul schimbării noastre.

Pentru că noi, cei convertiți din mila lui Dumnezeu și care suntem în Biserică, trebuie să rămânem la fel de vii ca la început, la fel de avizi de cunoaștere și de viață sfântă și nu trebuie să ne blazăm.

Dumnezeu ne-a căutat și ne-a găsit și ne-a readus la Sine pentru ca să fim vii și activi, lucrători în Biserica lui Dumnezeu și nu pentru ca să fim la număr în Biserică. Pentru că, dacă suntem doar la număr, dacă ne prefacem că suntem ortodocși, suntem morți și nu vii.

Iar dacă Biserica nu e pentru noi sursa noastră de viață și de sfințenie, atunci nu reprezintă nimic pentru noi. Pentru că Biserica nu e pentru ca să avem un loc de muncă, Biserica nu e pentru ca să ne mândrim cu ea, ci pentru ca noi, fiecare dintre noi, să devenim Biserica cea vie a lui Dumnezeu. Căci la Judecata Lui, Biserica Lui cea vie vor fi cei Sfinți, cei mântuiți ai Lui și nu cei care au fost ortodocși dar n-au făcut nimic cu harul mântuirii dat lor.

De aceea, când Sfinții Apostoli Iacov și Ioan au cerut întâietatea în Împărăția Lui, Domnul le-a vorbit lor despre potirul și despre botezul Lui [Mc. 10, 38]. Iar potirul Lui sunt chinurile suferite pentru El, pe când botezul Lui este moartea martirică pentru El.

Și le-a spus că măreția duhovnicească nu se câștigă prin întâietățile oferite în Biserică și în societate, ci prin slujirea care te îndumnezeiește [Mc. 10, 43-44].

Pentru că poți fi membru al ierarhiei bisericești fără să fii om sfânt și fără să-ți meriți treapta ta, după cum poți să fii un om bine poziționat în societate fără să fii și un om moral și cu principii. Dar dacă ești om duhovnicesc, atunci, indiferent ce treaptă ai în Biserică, ești un conducător al celor mulți și un luminător al Bisericii.

De aceea, dacă vrei să fii mare la Dumnezeu și nu în fața oamenilor care văd miop, atunci trebuie să fii mare în smerenie și în slujire, în bunătate și în facerea de bine, în iertare și în harisme dumnezeiești.

„Căci și Fiul omului nu a venit [pentru] a I se sluji, ci [pentru] a sluji și a-Și da sufletul Lui răscumpărare pentru mulți” [Mc. 10, 45, NA28], ne spune Domnul în sfârșitul Evangheliei duminicii de azi.

Și prin asta ne pregătește continuu de Patimile Lui și ne amintește continuu că fiecare efort al nostru pentru El este o eliberare a noastră de moarte.

Căci postul acesta ne-a înviat duhovnicește, ne-a îmbogățit în har, ne-a înavuțit în cunoaștere duhovnicească.

Și trebuie să iubim mult ceea ce ne schimbă, ceea ce ne înfrumusețează, ceea ce ne clarifică interior.

Pentru că fiecare ispită, fiecare durere, fiecare emoție ne clarifică interior. Pentru că aflăm ceea ce iubim de fapt, cât de mult facem și cât de neputincioși suntem în comparație cu ceea ce ne dorim să fim și să facem.

Așadar, iubiții mei, oricine poate învia, cu ajutorul lui Dumnezeu, din păcate!

Și oricând am păcătui, nu trebuie să deznădăjduim de îndreptarea noastră, pentru că avem ajutor puternic: pe Dumnezeul nostru.

Iar întoarcerea noastră din păcate înseamnă o recunoaștere fățișă a faptului că păcatul nu este o fericire ci reala și chinuitoarea noastră dramă existențială.

De aceea, să ne lepădăm de păcatele noastre prin pocăință și spovedanie și să ne unim cu Domnul, cu Viața noastră, prin împărtășirea cu Prea Sfintele Lui Taine.

Căci viața Lui trebuie să curgă în noi, ca să ne dea puterea de a ne schimba interior.

Domnul să ne întărească pe fiecare zi, în fiecare clipă, ca să vedem cu pace și cu bucurie praznicul cel mare al Învierii Sale, cea de a treia zi, slăvindu-L pe El dimpreună cu Tatăl și cu Duhul Sfânt. Amin!


[1] Triodul, ed. BOR 2000, p. 747.

[2] Idem, p. 747-748.

[3] A se vedea:

http://ro.orthodoxwiki.org/Biserica_Sf%C3%A2ntului_Morm%C3%A2nt_%28Ierusalim%29.

[4] Triodul, ed. BOR 2000, p. 748. [5] Ibidem. [6] Ibidem.

[7] A se vedea: http://www.gandul.info/puterea-gandului/evanghelia-dupa-sfantanita-iisus-vindecatorul-si-iisus-imbolnavitorul-13988043 și

http://www.gandul.info/puterea-gandului/evanghelia-dupa-sfantanita-pacatuieste-la-greu-si-iubeste-l-pe-dumnezeu-14033522.

[8] Triodul, ed. BOR 2000, p. 748. [9] Ibidem. [10] Idem, p. 749. [11] Ibidem. [12] Ibidem. [13] Idem, p. 750. [14] Ibidem. [15] Ibidem. [16] Idem, p. 746.

75 de noi manuscrise grecești în Biblioteca britanică

A trecut vremea bibliotecilor cu fonduri de carte rară închise. Cele mai mari biblioteci ale lumii își digitalizează cărțile rare și le dăruiesc în mod gratuit. Ceea ce, pentru traducători și cercetători, e o imensă bucurie.

Poate vom învăța și noi să fim în pas cu timpul…

Ieri, the British Library a uploadat încă 75 de manuscrise pentru download. Adică acestea:

Add MS 34060, Collections of canons, with theological, liturgical, and historical pieces, and a few letters bearing on the relations between the Eastern and Western Churches. 12th and 15th centuries.

Add MS 39584, Parchment roll containing Ἀκολουθία τῶν Ἐγκαινίων: Office for the dedication of a church, with connected or similar offices. 14th century.

Add MS 39613, John Chrysostom, Divine Liturgy, in a Latin translation, ff 2r-29v, followed by the Greek original, ff 30r-59r. The Latin text differs from that in printed editions. France, probably Paris, between 1502 and 1506. Illuminated initials (ff 2r, 30r) and border (f 2r) of late French style. 16th century binding of light brown leather, blind-tooled, the panel formed by fillets alternating with four rows of impressions of a stamp of interlaced arcs of lattice work, five dots within the interlacement. The border is formed of lozenges enclosing roses. Brass clasps (one broken). Gilt and gauffred edges. The boards are from 16th century printed books: a Latin grammar with examples in French, a Latin servicebook, and another book in French.

Add MS 40755, The Divine Liturgies. Illuminated headpieces on ff 2r, 21r, and 46r, containing figures of Saints John Chrysostom, Basil the Great, and Gregory, standing under arches surrounded by a decorative border. An unfinished miniature of St Basil occurs on f 61r. Historiated initials on ff 9v, 14v, 19r, 27v, 28r, 31r, 44r, and numerous initials in gold and colours throughout. Written by the scribe Michael at the request of the patriarch Macarius  in 1600, at the monastery of the Virgin at Demitrash, near Brusa. The former (17th-century) binding of crimson velvet over millboard with striped linen beneath, is kept separately.

Add MS 41660, Works by Ephraem the Syrian. 11th-12th century. A former 17th-18th century binding of yellow-brown blind-stamped leather over wooden boards is preserved separately under Add MS 41660/1.

Add MS 82951, Justin Martyr, Opera. Created in Venice in 1541, probably at the request of Guillaume Pelicier.

Add MS 82952, Maximus the Confessor, Preface to Dionysius the Areopagite; Dionysius the Areopagite, De caelesti hierarchia and De divinis nominibus; David the Invincible, Prolegomena Philosophiae. Italy, 16th century.

Add MS 82953, Pseudo-Gregentius, Dialexis, and a collection of extracts from the Old Testament. 16th century.

Arundel MS 529, Theological extracts and letters, many relating to the Ecumenical Councils. Palimpsest, re-using at least five older manuscripts. Italy, S. (Salento, perhaps Otranto or Gallipoli). Dated 7 June 1111.

Arundel MS 539, Eusebius of Caesarea, Historia Ecclesiastica. Decorated headpieces in red and black ink (ff 2r, 164r). Small simple black initials highlighted in red. 1st half of the 16th century.

Arundel MS 542, Works of St John Chrysostom (some now attributed to Severianus Gabalensis). 10th century. Large foliate, geometric, or decorated headpieces in colours and gold with enclosed titles in red majuscules, and large coloured initials below at the beginning of texts. Simple headpiece with titles in red uncials, and large decorated initials in colour. Simple endpieces. Small initials in brown. Marginal drawing of a cross (f 223r). The old Arundel binding is kept separately as Arundel MS 542/1.

Arundel MS 543, St John Chrysostom, In Matthaeum homiliae. 11th century. 3 pink foliate headpieces and large decorated pink initials (ff 138v, 180v, and 187v) added in the 13th century as replacement folios. Original simple brown headpieces, and small simple pink or brown initials.

Arundel MS 550, Notebook of Johannes Cuno, containing a number of extracts from Greek and Latin authors, notes on grammar and metre, and other items. Italy, N. (Padua), c. 1506-1508.

Burney MS 34, Catena on the Octateuch (Rahlfs 424), and additional theological texts. Italy, N. E. (Veneto?), mid-16th century.

Burney MS 35, Theodoret of Cyrrhus, Interpretatio in Psalmos. Italy, Central. Written during Lent 1548.

Burney MS 44, Lives of martyrs celebrated from 4 to 31 Dec, in two volumes, Burney MS 44/1 and Burney MS 44/2. All except that for St John of Damascus are in the versions attributed to Symeon Metaphrastes. Completed in July 1184. Foliage headpiece, in red and brown (volume I, f 1r). Other simple headpieces. Large red initials, some decorated with foliate shapes. Small red or gold initials.

Burney MS 46, Works of Athanasius of Alexandria, in two volumes, Burney MS 46/1 and Burney MS 46/2. 2nd half of the 11th century-1st half of the 12th century.

Burney MS 47, St John Chrysostom, In Joannem (homiliae 1-45). Illuminated headpieces at the beginning of homilies 1-17. 11th century.

Burney MS 48, Commentaries of St John Chrysostom on the Pauline letters, followed by the Catholic Epistles (Gregory-Aland 643; Scrivener act 225; von Soden α 1402, X40), in two volumes, Burney MS 48/1 and Burney MS 48/2. 11th-12th century.

Burney MS 49, Homilies of St John Chrysostom on selected Pauline Epistles. Eastern Mediterranean (Corfu), 1430.

Burney MS 50, Apophthegmata Patrum (Collectio alphabetica), in two volumes, Burney MS 50/1 and Burney MS 50/2. Eastern Mediterranean (Crete) 1361-1362.

Burney MS 51, Two fragments of the works of St Gregory of Nazianzus, the first dating from the late 10th or 11th century, the second dating from the 14th century. Fragment I possibly from Constantinople.

Burney MS 52, Homilies and sermons of St Gregory of Nyssa. 12th-13th century.

Burney MS 53, Patristic miscellany, containing texts by Origen, Eustathius, Gregory of Nyssa, and the emperor Zeno. Italy, S. (Naples) or Central (Rome), c. 1580.

Burney MS 54, Collection of liturgical readings, prayers, verses, and tables. Includes the Liturgies of John Chrysostom and Basil of Caesarea. Eastern Mediterranean (Ephesus?) 1573. 7 diagrams, including the palms of hands relating to the cycles of the sun and the moon, stylised crosses, and geometric shapes (ff 2v, 4r, 5v, 6r, 49r, 49v, 51r). 6 architectural frames of a rounded arch framing a blank space (ff 16v, 18v, 20v, 24v (unfinished), 29v, 36v). Foliate headpieces in colours with birds and plants on gold grounds (ff 54r, 80r). Other foliate, woven, or geometric headpieces (ff 12r, 16r, 18r, 20r, 24r, 117v, 119r, 133v, 148r) in colours. Large zoomorphic initials, usually of birds in blue and red, or blue, red, and green. Large red or brown initials, many of or with foliate forms, some with other colours. Small red or brown initials. Knotted decorative forms.

Burney MS 73, Demetrius Cydones, Homily on St Lawrence (BHG3 978), followed by notes on the history of Jerusalem in Latin. Italy, N.?, 4th quarter of the 15th century.

Burney MS 76, Theodore Gaza, Introductio grammatica, Book I. Paris, 2nd half of the 15th century.

Burney MS 80, Heraclides Lembus’ extracts from Aristotle, Politeia, extracts from Marcus Aurelius, Meditations, and Aelian, De natura animalium, and Epictetus, Enchiridion. 2nd half of the 16th century.

Burney MS 81, Heron of Alexandria, Pneumatica, with extensive Latin marginal annotations and many pen diagrams. Italy, mid-16th century.

Burney MS 87, Isocrates, Ad Nicoclem (TLG 0010.013), imperfect, with interlinear Latin translation. Italy, Central (Rome), 4th quarter of the 16th century-1st quarter of the 17th century.

Burney MS 94, Grammatical and medical treatises, including works by Manuel Moschopoulos, Thomas Magister, Rufus of Ephesus, and Oribasius of Pergamon. Italy, N. E. (Venice), 2nd half of the 15th century.

Burney MS 99, Greek compositions by Sir Ralph Winwood (b. 1562/3, d. 1617). England (Oxford), written between 1578 and 1589.

Burney MS 104. Commentary on and introduction to Ptolemy’s Tetrabiblos. Written in 1543, possibly in Paris.

Burney MS 105, Pappas of Alexandria, Synagoge, imperfect, including extracts from the Mechanica of Heron of Alexandria. Italy, 2nd half of the 16th century.

Burney MS 112, 113, and 114, Religious texts copied by Matthew, Metropolites of Ephesus, in three volumes. Eastern Mediterranean (Ephesus), 2nd quarter of the 14th century.

Burney MS 127, Nicolas Floyd of Winchester College, Ραψῳδία βιβλικὰ. Passages from the Bible converted into Greek and Latin parallel verses. Winchester, 1652.

Burney MS 402, Collection of Greek and Latin inscriptions copied by Anthony Askew, M.D., in the Levant and Greece, with notes on their situation, size, state of preservation, etc. Completed on 24 January 1748.

Burney MS 408, Palimpsest, the upper (14th-century) text being homilies of St John Chrysostom on Matthew and John, and the lower fragments of a 10th century Gospel lectionary (Gregory-Aland l 338).

Egerton MS 265, Collection of novellae and other legal texts by Emperors Leo VI the Wise, Constantine VII Porphyrogenitus, Nicephorus II Phocas, Cosmas Magister and Eustathius Romaeus. 15th century.

Egerton MS 266, Michael Attaliates, Πόνημα νομικὸν ἤτοι σύνοψις πραγματική (TLG 3079.002). The text from f 45r onwards differs from that in the TLG. The copyist writes on f 56r that the prototype was imperfect: ‘τοῦτο περισσὸν ἦν, ἔλιπε δὲ τὸ τέλος’. Marginal comments (mainly in Greek, and a few in Latin) have been added throughout the text by at least two later hands. 15th century.

Egerton MS 622, Poems by Gregory of Nazianzus with interlinear glosses in the form of a mathematarion, and a dictionary copied and compiled by Basileios Μοσκοβόρρωτος. 16th century, incorporating parts of book printed in 1727.

Egerton MS 2339, Patristic florilegium; Thekaras, Horologion and hymns; prayers, imperfect. 16th century.

Egerton MS 2474, Collection of various texts from Pseudo-Plutarch, Synesius of Cyrene, Amphilochius of Iconium, Gregory of Nazianzus, Nicetas David and John Zonaras, with interlinear glosses and marginal scholia. Italy?, 17th century.

Egerton MS 2610, Four Gospels (Gregory-Aland 700). Canon tables in architectural frames in gold and colours (ff 3v-4r, 5v-6r, 7v-8r, 9v-10r). 4 miniatures of Evangelist portraits in colours on gold grounds (ff 12v, 91v, 144v, 230v). Large headpieces in colours and gold, with foliate patterns and birds (f 13r), and 4 large initials in colours and gold, at the beginning of the Gospels (ff 13r, 92r, 145r, 231r). Initials in gold. Simple head- and tailpieces in gold. Chrysography. 11th century.

Egerton MS 2626, Sozomen, Historia ecclesiastica (TLG 2048.001); Evagrius Scholasticus, Historia ecclesiastica (TLG 2733.001). Italy, Central (Rome), 1524.

Egerton MS 2707, Collection of ecclesiastical canons and other related texts. 13th century.

Egerton MS 2783, Four Gospels, imperfect (Gregory-Aland 714). 12th-13th century. 7 full-page miniatures in colours on gold grounds of the symbols of the Evangelists and Evangelist portraits (lacking a portrait of Luke) (ff 13r, 13v, 106r, 106v, 166v, 264r, 264v). Canon tables in red in frames, with foliate decoration (ff 5r-9v). Large headpieces in red with foliate patterns. Large initials in red with penwork decoration. Small initials in red. Simple headpieces in red. Text and rubrics in red. 18th century binding of brown stamped leather, with blind tooling and gold edges. On the inside of each cover there is a portion of a 13th-century manuscript of the Sententiæ of Peter Lombard.

Egerton MS 3155, Leitourgikon, containing the Liturgies of St John Chrysostom (ff 3r-21r), St Basil the Great (ff 22r-48r), and the Presanctified (ff 49r-58v). Eastern Mediterranean (Constantinople), 1644.

Egerton MS 3157, Nicephorus Callistus Xanthopulus, Synaxaria; Ephraem the Syrian, Sermo in pulcherrimum Ioseph, imperfect. 4th quarter of the 14th century. 33 drawings in ink and watercolours. Headpieces in brown and red, some with braided decoration. Headpiece and large decorated initial in watercolours (f 96r). Simple endpieces in red or brown. Initials in red, some with penwork decoration. Rubrics in red. The former contemporary binding of wooden boards and tooled leather, with metal bosses on each side kept separately as Egerton MS 3157/1.

Harley MS 5785, Gospel Lectionary (Gregory-Aland l 151), with ecphonetic notation.  12th century. 3 evangelist portraits in colours and gold of Matthew, Mark, and Luke (ff 66v, 143v, 187v). 18 headpieces in colours and gold with animals, birds, and/or floral and foliate motifs (ff 1r, 67r, 104r, 144r, 202v, 234r, 246r, 274r, 281r, 298v, 313r, 320v, 325v, 328v, 332r, 340r, 344r, 353r). 1 very large initial in colours and gold (f 289v). Major initials in colours and gold, some with anthropomorphic designs (e.g. 3v). Titles in gold capitals written over red. Marginal notations in red.

Harley MS 5796, New Testament (Gregory-Aland 444; Scrivener evan. 444, Act. 153, Paul 240; von Soden δ 551). 1st half of the 15th century. Headpieces with geometric and foliate decoration and initials with foliate decoration in gold and/or colours (ff 2r, 44r, 73r, 121r, 163r). Titles in display capitals in gold or red (ff 2r, 44r, 73r, 121r, 163r). Rubrics, decorated initials and scholia in red.

Harley MS 7509, Collection of copies of Greek inscriptions made in Asia Minor by William Sherard (1659-1728), Consul for the Turkey Company at Smyrna. 1st quarter of the 18th century.

Lansdowne MS 355, Miscellaneous letters of Greek patriarchs, metropolitans, etc., together with letters to John Covel, D.D. and his copies and drafts. 1652-1701.

Royal MS 1 B II, Old Testament: Major and Minor Prophets of the Septuagint version (Rahlfs 22). 1st quarter of the 12th century. Headpieces, initials and titles in carmine ink.

Royal MS 2 A VI, Psalter (Rahlfs 175). 12th century. Illuminated headpieces at the start of Psalms 1 and 77 (ff 22r, 154r).

Royal MS 16 C XI, Galen, De diebus decretoriis libri III. Italy, 1st quarter of the 16th century.

Royal MS 16 C XII,Astronomical works. 1544-3rd quarter of the 16th century.

Royal MS 16 C XIII, Photius, Bibliotheca Codex 239, and [Andronicus], De Passionibus. 2nd half of the 16th century.

Royal MS 16 C XV,  Two works attributed to Gregory of Nyssa, with marginal notes by Isaac Casaubon and Patrick Young. 3rd quarter of the 16th century. Also digitised is the old Royal binding of this manuscript, now held as Royal MS 16 C XV/1.

Royal MS 16 C XVI, Artemidorus Capito, De urinis, and Hippocrates, Prognosticon, preceded by medical notes, mostly in Latin. 1st quarter of the 16th century, Germany?

Royal MS 16 D I, Works by or attributed to St Gregory of Nyssa. 13th century.

Royal MS 16 D III A and B, John Tzetzes, Antehomerica, with an imperfect Latin translation by Petrus Morellus. 4th quarter of the 16th century, France (Loches). Formerly owned by Isaac Casaubon.

Royal MS 16 D IV, Indices to the scholia of Tzetzes on Lycophron. Italy, 4th quarter of the 16th century.

Royal MS 16 D V, St Gregory of Nazianzus, Contra Julianum imperatorem 1-2 (Orationes 4-5). Italy, Central (Rome), 2nd half of the 16th century.

Royal MS 16 D VI, St Gregory of Nazianzus, Orationes 7, 8, 18, and 34, with the commentary of Elias of Crete. Italy, Central (Rome), 2nd half of the 16th century.

Royal MS 16 D VIII, Acts of the First Council of Nicaea, compiled by Gelasius of Cyzicus, followed by two works by Athanasius. Italy, 4th quarter of the 16th century.

Royal MS 16 D XI, St Gregory of Nyssa, selected works. Italy, N. (Venice or Trento), 2nd half of the 16th century.

Royal MS 16 D XV, Acts of the Second Council of Nicaea. Italy, N. (Venice or Trento), 3rd quarter of the 16th century.

Royal MS 16 D XVII, Clement of Alexandria, Paedagogus, Hymnus Christi servatoris, and an anonymous iambic hymn. 1st half of the 16th century.

Royal MS 16 D XVIII, Eustathius Macrembolites, Hysmene et Hysmenias; Achilles Tatius, Leucippe et Clitophon; and [Eustathius Antiochenus], Commentarius in hexaemeron. The works are from three separate manuscripts, bound together at some point after 1697. 1st half of the 16th century.

Sloane MS 324, Michael Apostolis, Oratio ad Discipulos Suos, autograph copy. Eastern Mediterranean (Crete), 1460?

Sloane MS 745, Hippiatrica or Horse Medicine. 13th century.

Sloane MS 1835, Extracts from Evagrius Scholasticus, Historia Ecclesiastica (TLG 2733.001; CPG 7500), with Latin translations by Petrus Joannes Olivarius, preceded by his dedication to Henry VIII. England?, 2nd quarter of the 16th century.

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén