Acatistul Născătoarei de Dumnezeu [1]

Gravura cu Icoana PracurateiSfântul Dosoftei al Moldovei a tipărit (prima dată în românește) Acatistul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu la Uniev, în 1673, odată cu Psaltirea în versuri. Redăm mai jos fragmente din Slujba Acatistului – care s-a citit aseară în bisericile noastre – în traducerea Sfântului Dosoftei (BAR, CRV 66, f. 2r-21r):

Svatul cel mainte de veaci, descoperind Ție, Feciorițâ, Gavriil stătu naintea Svinții tale închinându-țî-sâ și grăind: bucură-te, pământ nesămănat! Bucură-te, rug nears! Bucură-te, adânc nelesne vădzut! Bucură-te, podul cela ce treci cătră ceriuri și scara cea înălțatâ, [pe] carea Iacov au vădzut! Bucură-te, dumnezăiascâ năstrapâ de manâ! Bucură-te, dezlegarea blăstămului! Bucură-te, sculare lui Adam, cu tine iaste Domnul!

Aratâ-mi-te ca omul, zăsă neputreda Fecioarâ cătră Arhistratigul. Și cum grăești cuvinte mai presus decât omul? Că [anume] cu mine dzâsâș Dumnedzău să fie și să să sălășluiască în zgăul [pântecele] mieu. Dară cum mă voi face, ean spune-m[i], sălaș desfătat și loc de svinție, Celuea ce șade preste heruvim[i]? Nu mă măguli cu-nșelăciune, că nu știu de lume, de nuntâ nu m-am atins, darâ fatâ [fiind], cum voi naște?

Dumnădzău, unde va, să biruiaște rândul firii, dzâsâ cel fără de trup [, Arhanghelul], și celea ce sânt mai presus omului să lucriadzâ, acestor a meale să credzi adevărate cuvinte, [ceea ce ești] cu totul Preasvântâ, cu totul fără prihanâ! Iară ea strigâ: fie mie după cuvântul tău și voi naște pre Cel fără de trup, trup dintru mine Ce-Și înprumuteadzâ, pentru ca să sue pre omul, ca un putearnic ce iaste, la destoiniciia dintăiu, prin mestecătura aceasta.

Nu ne lăsa pre paza omeneascâ, Preacuratâ Despuitoare [Despină/ Doamnă/ Stăpână], ce priimeaște rugâciunile șerbilor tăi, că scârbele ne cuprind. A răbda nu putem de sâgetăturile drăcești, acoperământ nu ne-am agonisit nicăiar de scăpare, de patime pururea luptaț[i], mângâiare n-avem fără de Svinția ta, Despuitoarea lumii, nedeajdea și folosâtoarea credincioșilor, nu treace rugămintea nostrâ, ce fâ Svinția ta folosul deplin.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *