…are continuitate, în literatura noastră veche, pentru că observăm împrumuturile de la Dosoftei la Cantemir.

De curând, am vorbit despre „verbe ale facerii la Sfântul Dosoftei”.

Va spune și Dimitrie Cantemir, mai întâi despre lume:

„Tu ești plazma și zidirea a vecinicului Împărat” (Divanul, ed. cit., p. 50).

Apoi, traducând un verset scriptural:

„Pentru aceasta adu-ți aminte (dzice Ecclisiastul) de Plăzmuitoriul tău în dzilele tinerețelor tale” (gl. 12, sh. 1)” (Idem, p. 111).

În vechime, pentru Creator/ Făcător/ Ziditor se folosea un termen de origine slavă: Dvoreț.

Plăzmuitorul este un cuvânt de origine greacă, al cărui etimon l-a găsit Dosoftei în Psalmi (în Scriptură, în general), dar care nu există  în LXX la Eccl. 12, 1, citat de Cantemir, unde avem un participiu aorist activ care se traduce la noi printr-o sintagmă: Cel ce te-a făcut (așa traduce și Biblia 1688: „Cel ce te-au zidit”).

În VUL există însă: „memento Creatoris tui”. Și pe acest Creatoris îl traduce Cantemir cu Plăzmuitoriul, la care a ajuns urmărind traducerile lui Dosoftei.

Verbul a plăsmui (gr. plasso) există însă, în LXX, spre exemplu  la Iov 10, 8 și Ps. 118, 73 (la forma de aorist: eplasan): „Mâinile Tale m-au plăsmuit și m-au făcut” și, respectiv, „Mâinile Tale m-au făcut și m-au plăsmuit”.

În Biblia 1688, Iov 10, 8 este: „Mânile Tale m-au zidit și m-au făcut”. Iar Ps. 118, 73: „Mâinile Tale făcură-mă și mă zidiră” – se observă că traduce pe a plăsmui prin a zidi.

Dosoftei, în Psaltirea de-nțăles, tradusese însă Ps. 118, 73 astfel: „Mânule Tale mă feaceră și mă plăzmuiră”.

Din aceste versete, coroborând și traducerile anterioare, Cantemir a dedus parafraza pe care am citat-o mai sus: „Tu ești plazma și zidirea a vecinicului Împărat”.

Cantemir a preluat însă și un alt termen, cu sens creaționist, de la Dosoftei: a închega. Ca mai târziu Eminescu…

în Istoria ieroglifică (ed. cit., p. 280), el descrie la un moment dat întruparea fantastică a unei femei din lapte descântat:

Laptele, după descântec,
îndată a să închega
și mădularele unul de altul a să lega
începură.
După aceia vinele
preste oase întindzându-să,
toate părțile trupului a să clăti
și supțirea peste dânsele pelicioară a să lipi
vădzum.

La Dosoftei: „Din maică-mea din mătrice/ M-ai închegat” (Ps. 70, 19, Psaltirea în versuri).

În Psaltirea versificată, în care a avut mai multă libertate poetică, lui Dosoftei i s-a părut închegarea mai corespunzătoare felului în care Dumnezeu a creat pe om, pământul sau marea, decât plămădirea sau zidirea. Putem invoca, e drept, și rațiuni prozodice, însă e sigur că poetul ar fi găsit o soluție, dacă ar fi dorit să folosească alt termen.

Verbul exprimă o activitate concretă, pe care tot el a remarcat-o prin traducerea psalmilor: „Închegatu-s-au ca laptele inema lor” (Ps. 118, 70, Psaltirea de-nțăles). Aici are sensul de a se strânge/ a se întări, în sens negativ, de a se învârtoșa. Însă e traducerea fidelă după LXX și VUL.

Și e adevărat că, în locul lui a închega din Psaltirea în versuri, Dosoftei folosise, în traducerea neversificată, verbele: a rezema (cu sensul de a se întări/ a lua ființă), a învârtoșa și a întări:

„Pre Tine m-am rădzimat din zgău”… (Ps. 70, 7).

„Tu învătoșeaș[i] cu putearea Ta marea” Ps. 73, 14).

„Celuia ce întări pământul pre ape” (Ps. 135, 6).

În aceste situații, întărirea are sens pozitiv, arătând felul în care Dumnezeu a coagulat materia fiecărei făpturi/ creații în parte, pentru ca ele să existe în mod individual, fie că e vorba de pământ, de mare sau de om.

„Pre Tine m-am rădzimat din zgău”… (Ps. 70, 7, traducere păstrată în Biblia 1688) este, în varianta liberă/ versificată: „Din maică-mea din mătrice/ M-ai închegat”. De aceea cred că se referă la faptul că temelia ființei omului este în Dumnezeu. Adică: prin Tine m-am întărit/ am luat ființă în pântece.

În varianta poetică, așadar, Dosoftei aseamănă acest lucru cu coagularea ființială/ închegarea.

Harul dumnezeiesc e cheagul care a strâns pământul la un loc și marea la un loc, și care face ca făptura omului să se închege în pântecele matern.

Did you like this? Share it: