Casa memorială a lui Iuliu Maniu e în paragină

Aici se face o companie pentru reabilitarea casei.

El „ar pune în legătură mizeria în care se găsește casa lui cu mizeria în care se găsește țara. Sunt exact aceleași fenomene. Același fenomen de lipsă de patriotism, de lipsă de dragoste, de moralitate, care face ca situația țării să fie degradată așa cum este”.

Părintele Dumitru Stăniloae – creatorul unei teologii mărturisitoare în contemporaneitate (1903-1993)

Staniloae 2015
Părintele Dumitru Stăniloae – creatorul unei teologii mărturisitoare în contemporaneitate (1903-1993), Ed. Enciclopedică, București, 2015, 267 p. [ISBN: 978-973-45-0699-6]

*

Cuprins

ÎPS Dr. Ioachim GIOSANU, Dumitru Stăniloae – Părintele spiritual al Teologiei româneşti şi universale — 5

Acad. Prof. Univ. Dr. Gheorghe VLĂDUȚESCU, Stăniloae și Blaga — 12

Pr. Prof. Univ. Dr. Mircea PĂCURARIU, Părintele Profesor Dumitru Stăniloae redactor al ziarului „Telegraful Român” — 17

Pr. Prof. Univ. Dr. Ștefan BUCHIU, Teologia creației la Părintele Dumitru Stăniloae și la profesorul Jurgen Moltmann — 23

Pr. Prof. Dr. Gheorghe DRĂGULIN, Pr. Acad. Dumitru Stăniloae. Prețuirea ecumenică a teologiei și a persoanei sale — 42

Pr. Prof. Univ. Dr. Sterea TACHE, Cosmologia şi antropologia Părintelui Dumitru Stăniloae. Receptarea lor în teologia românească — 57

Pr. Prof. Univ. Dr. Gheorghe PETRARU, Eclesiologie misionară în teologia Părintelui Dumitru Stăniloae — 84

Pr. Prof. Univ. Dr. Nechita VASILE, Centralitatea lui Hristos oglindită în gândirea teologică a Părintelui Dumitru Stăniloae — 107

Arhim. Conf. Univ. Dr. Vasile MIRON, Misterul euharistic în opera Părintelui Profesor Dumitru Stăniloae — 129

Pr. Conf. Dr. Constantin Claudiu COTAN, Dumitru Stăniloae despre Biserica Ortodoxă din Rusia comunistă — 152

Costion NICOLESCU, Părintele Dumitru Stăniloae – prieten al Cuvântului, faur de cuvinte teologice — 169

Diac. Lect. Univ. Dr. Alexandru-Corneliu ARION, Cosmologia hinduistă şi viziunea creştină a Părintelui Dumitru Stăniloae — 184

Pr. Dr. Dorin Octavian PICIORUȘ, Relevanța teologiei dogmatice a Părintelui Dumitru Stăniloae — 204

Pr. Prof. Drd. Marius Daniel OPRESCU, Polemica dintre Dumitru Stăniloae şi Lucian Blaga. Stabilirea atmosferei contextuale — 217

Prep. Univ. Drd. Ionuț Gh. CHIRCALAN, Caracterul pozitiv al creației și problema răului reflectate în scrierile areopagitice și în teologia Părintelui Dumitru Stăniloae — 231

Prof. Univ. Dr. Gheorghe F. ANGHELESCU, Dimensiunea eshatologică a antropologiei Părintelui Dumitru Stăniloae — 245

Părintele Dumitru Stăniloae (tabel cronologic) —  249

Cuvântul Editorului — 254

Despre autori și colaboratori — 259

*

Articolul meu, Relevanța teologiei dogmatice a Părintelui Dumitru Stăniloae, l-am introdus în cartea mea Atenție teologică [2014], p. 165-179.

Predica Pr. Prof. Dr. Daniel Benga [7 aprilie 2015]

7 aprilie 2015, ora 19.30

La sfârșitul Deniei din Miercurea Mare. Transmisie live Radio Trinitas. Predica începe la min. al 18-lea al filei audio de aici, care are 32. 9 Mb.

Inclusă în arhiva TPA 3.

In. 13, 1-17, conform Codex Vaticanus

spalarea sfanta a picioarelor1.a. Προ δε της εορτης του πασχα ειδως ο Ι̅Σ̅ οτι ηλθεν αυτου η ωρα ινα μεταβη εκ του κοσμου τουτου προς τον πατερα αγαπησας τους ιδιους τους εν τω κοσμω εις τελος ηγαπησεν αυτους

1.b. Iar înainte de sărbătoarea Paștilor, știind I[i]s[us] că a venit ceasul Lui, ca să treacă din lumea aceasta la Tatăl, iubind pe ai Săi, cei [care sunt] în lume, [până] întru sfârșit i-a iubit pe ei.

2.a. και διπνου γινομενου του διαβολου ηδη βεβληκοτος εις την καρδιαν ινα παραδοι αυτον Ιουδας Σιμωνος Ισκαριωτης

2.b. Și făcând cină, diavolul punând deja întru inima lui Iudas, al lui Simon Iscarioteanul, ca să-L vândă pe El,

3.a. ειδως οτι παντα εδωκεν αυτω ο πατηρ εις τας χειρας και οτι απο Θ̅Υ̅ εξηλθεν και προς τον Θ̅Ν̅ υπαγει

3.b. știind [Iisus] că Tatăl i-a dat toate întru mâinile Lui și că de la D[umneze]u a ieșit și la D[umneze]u merge,

4.a. εγειρεται εκ του δειπνου και τιθησιν τα ιματια και λαβων λεντιον διεζωσεν εαυτον

4.b. S-a sculat de la cină și S-a dezbrăcat de veșminte și, luând un ștergar, S-a încins pe Sine.

5.a. ειτα βαλλει υδωρ εις τον νιπτηρα και ηρξατο νιπτειν τους ποδας τωˉ μαθητων και εκμασσειν τω λεντιω ω ην διεζωσμενος

5.b. Apoi turnă apă întru spălător și a început a spăla picioarele Ucenicilor [Săi] și a le șterge [cu] ștergarul [cu] care era încins.

6.a. ερχεται ουν προς Σιμωνα Πετροˉ λεγει αυτω Κ̅Ε̅ συ μου νιπτεις τους ποδας

6.b. Apoi veni la Simon Petros! [Și acela] Îi zise Lui: „D[oamn]e, Tu îmi speli mie picioarele?!”.

7.a. απεκριθη Ι̅Σ̅ και ειπεν αυτω Ο εγω ποιω συ ουκ οιδας αρτι γνωση δε με ταυτα

7.b. A răspuns I[i]s[us] și a zis lui: „[Ce] fac Eu, tu nu știi acum, dar vei cunoaște după acestea”[1].

8.a. λεγει αυτω Πετρος Ου μη νιψης μου τους ποδας εις τον αιωνα απεκριθη Ι̅Σ̅ αυτω Εαν μη νιψω σε ουκ εχεις μερος μετ εμου

8.b. [Și] Petros Îi zise Lui: „Nu, nu ai să-mi speli picioarele mele întru veac!”. [Iar] I[i]sus i-a răspuns lui: „Dacă nu am să te spăl pe tine, nu ai parte cu Mine”.

9.a. λεγει αυτω Πετρος Σιμων Κ̅Ε̅ μη τους ποδας μου μονον αλλα και τας χειρας και την κεφαλην

9.b. [Dar] Simon Petros Îi zise Lui: „D[oamn]e, nu numai picioarele mele [mi le spală], ci și mâinile și capul!”.

10.a. λεγει αυτω Ι̅Σ̅ Ο λελουμενος ουκ εχει χρειαν ει μη τους ποδας νιψασθαι αλλ εστιˉ καθαρος ολος και υμεις καθαροι εστε αλλ ουχι παντες

10.b. I[i]s[us] [însă] i-a zis lui: „Cel spălat nu are nevoie decât picioarele a-și spăla, căci este curat tot! Și voi sunteți curați, dar nu toți”.

11.a. ηδει γαρ τοˉ παραδιδοντα αυτον δια τουτο ειπεν οτι Ουχι παντες καθαροι εστε

11.b. Căci [Iisus] îl știa pe cel care-L vinde pe El! De aceea a zis că: „Nu toți sunteți curați”.

12.a. Οτε ουν ενιψεν τους ποδας αυτων και ελαβεν τα ιματια αυτου και ανεπεσεν παλιν ειπεν αυτοις Γεινωσκετε τι πεποιηκα υμιν

12.b. Așadar, când le-a spălat picioarele lor, și Și-a luat veșmintele Lui, și iarăși șezând, [Iisus] le-a zis lor: „Cunoașteți ce am făcut vouă?

13.a. υμεις φωνειτε με Ο διδασκαλος και Ο Κ̅Σ̅ και καλως λεγετε ειμι γαρ

13.b. Voi Mă numiți pe Mine: Învățătorul și D[omnu]l! Și bine ziceți, căci [acestea] sunt [Eu].

14.a. ει ουν εγω ενιψα υμων τους ποδας ο Κ̅Σ̅ και ο διδασκαλος ει ουˉ εγω ενιψα υμων τους ποδας ο Κ̅Σ̅ και ο διδασκαλος και υμεις οφειλετε αλληλων νιπτειν τους ποδας

14.b. Așadar, dacă Eu v-am spălat picioarele voastre, [fiind] D[omnu]l și Învățătorul [vostru], așadar dacă Eu v-am spălat picioarele voastre, [Eu], D[omnu]l și Învățătorul [vostru], și voi [sunteți] datori a vă spăla picioarele unii altora.

15.a. υποδειγμα γαρ εδωκα υμιν ινα καθως εγω εποιησα υμιˉ και υμεις ποιητε

15.b. Căci v-am dat vouă exemplu, ca, precum Eu v-am făcut vouă și voi să faceți.

16.a. αμηˉ αμην λεγω υμιν ουκ εστι δουλος μειζων του κυριου αυτου ουδε αποστολος μειζων του πεμψαντος αυτον

16.b. Amin, amin zic vouă, nu este robul mai mare [decât] domnul lui, nici trimisul mai mare [decât] cel care l-a trimis pe el.

17.a. ει ταυτα οιδατε μακαριοι εστε εαν ποιητε αυτα

17.b. Dacă știți acestea, fericiți sunteți dacă aveți să le faceți pe ele!”.


[1] După Moartea, Învierea și Înălțarea Mea, atunci când vei fi luminat de harul Duhului Sfânt.

Acatistul Născătoarei de Dumnezeu [7]

Toatâ firea de Înger[i] s-au mirat pentru mare omenirei Tale lucru, că pre Dumnădzăul cel neapropiat, Îl vedea tuturor apropiat om și cu noi împreunâ petrecătoriu și audzâtoriu de la toț[i] așea: Alliluia!

Ciumilitorii [ghicitorii] cei cu multe răspunsur[i] vedemu-i ca peștii muț[i] de[spre] tine, [cea care ești] lui Dumnădzău Născătoare, că nu pot gâci a dzâce cum rămâi Ficioarâ și biruiș[i] a naște. Iară noi de aceastâ tainâ mirându-ne, cu credințâ îți strigâm [strigăm]:

Bucură-te, a-nțălepciunii lui Dumnădzău priimitoare!
Bucură-te, a sfatului lui visteariu [vistierie]!
Bucură-te, că pre filosof[i] nemăestri i-arătaș[i]!
Bucură-te, că pre cei meșter[i] de cuvinte, necuvântător[i] i-ai vădit!
Bucură-te, că să buiguirâ cumpliții cercător[i]!
Bucură-te, că să veștedzârâ a basnelor scornitor[i]!
Bucură-te, că împletiturile atineilor [atenienilor] destram[i]!
Bucură-te, că mrejile păscarilor le împli!
Bucură-te, că dintr-adâncul neștiinței scoț[i]!
Bucură-te, că pre mulț[i] în științâ luminedz[i]!
Bucură-te, corabie [celor] cărora vor să să spăsascâ [să se mântuiască]!
Bucură-te, liniște înnotărilor lumeșt[i]!
Bucură-te, nevastâ nenevestitâ!

Să mântuiascâ vrând lumea, a tuturor Înfrâmșe[ță]toriul, cătră dânsâ, de Sine sângur făgăduit, au venit. Și Păstoriu fiind, ca un Dumnădzău, pentru noi S-au ivit după noi om, ca cu aseamene [asemănarea] pre cel de-aseamenea chemând, ca un Dumnădzău Ș-aude [Își aude] de la toț[i]: Alliluia!

Pârâte [perete/ zid] ești ficioarelor, Născătoarea lui Dumnădzău, Ficioarâ, și tuturor [celor] ce cătră Svinția ta năzuesc, că a ceriului și a pământului Tvoreț [Creator] te-a i[n]tocmit [întocmit], Preacuratâ, sălășluind[u-Se] în zgăul tău, și pre toț[i] să-ț[i] strige învățând:

Bucură-te, turnul cel de ficiorie!
Bucură-te, ușe de mântuire!
Bucură-te-ncepătoarea cugetatei înnoir[i]!
Bucură-te, dătătoarea dumnădzăeștii bunătăț[i]!
Bucură-te, că Svinția Ta de iznoavâ [din nou] ai născut pre cei plămădiț[i] grozav!
Bucură-te, că Svinția Ta ai dojenit pre cei prădaț[i] de minte!
Bucură-te, carea răsâpești pre stricătoriul minței!
Bucură-te, carea născuș[i] [pe] Sămănătoriul curățâei!
Bucură-te, cămarea a fără sămănăturâ mărituș [măritiș/ nuntă]!
Bucură-te, carea însoțăș[ti] credincioșii cu Domnul!
Bucură-te, bunâ din cuconie [pruncie] hranâ ficiorițelor!
Bucură-te, a svinte de nuntâ podoabâ Svinților!
Bucură-te, nevastâ nenevestitâ!

Mt. 26, 6-16, conform Codex Sinaiticus

a turnat mir pe capul Lui

6.a. του δε ιυ γενομενου εν βηθανια εν οικια ϲιμωνοϲ του λεπρου

6.b. Iar Ii[sus], venind in Bitania, în casa lui Simon leprosul,

7.a. προϲηλθεν αυτω γυνη εχουϲα αλαβαϲτρον μυρου πολυτιμου και κατεχεεν επι τηϲ κεφαληϲ αυτου ανακιμενου

7.b. S-a apropiat de El o femeie, având un alabastros [cu] mir de-mult-preț și l-a turnat pe capul Lui, [pe când El era] șezând [la masă].

8.a. ϊδοντεϲ δε οι μαθηται ηγανακτηϲαν λεγοντεϲ ειϲ τι η απωλια αυτη

8.b. Dar văzând Ucenicii s-au indignat, zicând: „Pentru ce risipa aceasta?!

9.a. εδυνατο γαρ τουτο πραθηναι πολλου και δοθηναι πτωχοιϲ

9.b. Căci putea acest [mir] a se vinde [cu] mult și a se da săracilor”.

10.a. γνουϲ δε ο ιϲ ειπε αυτοιϲ τι κοπουϲ παρεχετε τη γυνεκι εργον γαρ καλο ηργαϲατο ειϲ εμε

10.b. Dar I[i]s[us] cunoscând [gândul lor], a zis lor: „De ce faceți osteneală femeii? Căci lucru bun a făcut [ea] pentru Mine.

11.a. παντοτε γαρ τουϲ πτωχουϲ εχετε μεθ εαυτων εμε δε ου παντοτε εχετε

11.b. Căci mereu îi aveți pe săraci cu voi, dar pe Mine nu Mă aveți mereu.

12.a. βαλουϲα γαρ αυτη το μυρον τουτο επι του ϲωματοϲ μου προϲ το ενταφιαϲαι με εποιηϲεν

12.b. Căci ea, turnând mirul acesta pe trupul Meu, a făcut-o spre îngroparea Mea.

13.a. αμην λεγω ϋμι οπου εαν κηρυχθη το ευαγγελιο τουτο εν ολω τω κοϲμω λαληθηϲετε και ο εποιηϲεν αυτη ειϲ μνημοϲυνον αυτηϲ

13.b. Amin zic vouă, unde se va propovădui Evanghelia aceasta, în toată lumea, se va spune și ce a făcut aceasta întru pomenirea ei”.

14.a. τοτε πορευθιϲ ειϲ των · ιβ · ο λεγομενοϲ ϊουδαϲ ϊϲκαριωτηϲ προϲ τουϲ αρχϊεριϲ

14.b. Atunci, mergând unul [dintre] cei doisprezece, pe care îl chema Iudas Iscariotis, către arhierei,

15.a. ειπεν τι θελεται μοι δωνε και εγω ϋμιν παραδωϲω αυτο οι δε εϲτηϲαν αυτω · λ · αργυρια

15.b. a zis: „Ce voiți a-mi da mie și eu vă voi da pe El vouă?”. Iar ei i-au pus lui [în mână] treizeci de arginți.

16.a. και απο τοτε εζητι ευκεριαν ϊνα αυτον παραδω

16.b. Și de atunci, [Iudas] căuta vreme-bună ca să Îl dea pe El.