Teologie pentru azi

O platformă ortodoxă pentru o reală postmodernitate

kayseri evden eve nakliyat eşya depolama kayseri eşya depolama kayseri kiralık asansör

Zi: 8 aprilie 2015

Experiența postirii pentru un baptist

În prelegerea despre post din 29 martie 2015, Marius Cruceru a vorbit despre ce a simțit el când a încercat…să postească. Și a mărturisit următoarele:

1. am descoperit că sunt mândru; 2. nu am determinare și voință;  3. sunt vulnerabil la ispite; 4. postul mă face lucid; 5. am înțeles diferența între foamea reală și lăcomie; 6. am descoperit harul mântuirii mele.

Cu primele 5 sunt de acord și ele sunt o urmare reală a postirii.

Însă harul lui Dumnezeu îl simți că te mântuiește numai dacă experimentezi altceva, mult mai radical dar la îndemâna tuturor: despărțirea de toate ereziile și de toate patimile pentru a trăi ortodox în Biserica lui Dumnezeu, în Biserica Ortodoxă.

Și după cum îi poți citi și crede pe Sfinții Părinți, după cum poți posti, după cum poți să trăiești cuvios, într-un anume grad, și dacă nu ești ortodox, tot la fel trebuie să trăiești lepădarea ta de tot ce înseamnă erezie, părere de sine și patimă, pentru ca să trăiești mântuirea lui Dumnezeu în fiecare clipă.

Iar cum postul, odată început, nu mai poate fi terminat…și cum rugăciunea, odată începută, nu mai poate fi terminată, tot la fel renunțarea la patimi și la erezii și la părerea de sine, odată începută, nu te poate duce decât la unirea cu Biserica, cea una și fără sfârșit, Biserica Ortodoxă.

Restul e doar…pierdere de timp.

N-a răspuns la întrebări esențiale

La începutul interviului nu a vrut să răspundă la întrebarea dacă are un Părinte duhovnicesc și dacă se duce în fiecare duminică la Biserică. Nici dacă postește.

Iar la minutul 34 al interviului, Sorin Dumitrescu l-a întrebat pe Hristos Giannaras  dacă pot exista voci critice în viața Bisericii. Și, în loc de răspuns, a vorbit despre consumism și despre căutarea parohiei.

Însă a explicat revirimentul Muntelui Athos și de ce tinerii preferau Bisericile fără electricitate și fără predici moralizatoare.

In. 19, 25-37, conform BYZ

Rastignirea Domnului 2015

25. Iar lângă crucea lui Iisus stăteau Mama Lui și sora Mamei Lui, Maria lui Clopas [Κλωπᾶς] și Maria Magdalini [καὶ Μαρία ἡ Μαγδαληνη].

26. Atunci, văzând Iisus pe Mama [Lui], și pe Ucenic[1] stând, pe care îl iubea [El], îi zise Mamei Lui: „Femeie, iată fiul tău [Γύναι, ἰδοὺ ὁ υἱός σου]!”.

27. Apoi îi zise Ucenicului: „Iată, mama ta [Ἰδοὺ ἡ μήτηρ σου]!”. Și din ceasul acela, Ucenicul a luat-o pe ea întru cele ale sale [εἰς τὰ ἴδια].

28. După aceea, văzând Iisus că toate acum s-au săvârșit [πάντα ἤδη τετέλεσται], ca să se împlinească Scriptura, zise: „Mi-e sete!”.

29. Așadar, zăcea [acolo] un vas plin cu oțet. Iar ei, umplând buretele de oțet și isopul punându-l împrejur, le-au dus la gura Lui [πλήσαντες σπόγγον ὄξους, καὶ ὑσσώπῳ περιθέντες, προσήνεγκαν αὐτοῦ τῷ στόματι].

30. [Și] atunci, când Iisus a luat oțetul, a zis: „Săvârșitu-s-a [Τετέλεσται]!”. Și plecându-Și capul, Și-a dat duhul [καὶ κλίνας τὴν κεφαλήν, παρέδωκεν τὸ πνεῦμα].

31. Atunci iudeii, ca să nu rămână pe cruce trupurile în sabat [ἵνα μὴ μείνῃ ἐπὶ τοῦ σταυροῦ τὰ σώματα ἐν τῷ σαββάτῳ], întrucât era vineri[2] [ἐπεὶ Παρασκευὴ ἦν] – căci era mare ziua aceea a sabatului[3] [ἦν γὰρ μεγάλη ἡ ἡμέρα ἐκείνου τοῦ σαββάτου] – au cerut lui Pilatos ca să le zdrobească picioarele lor și să-i ridice [ἠρώτησαν τὸν Πιλάτον ἵνα κατεαγῶσιν αὐτῶν τὰ σκέλη, καὶ ἀρθῶσιν] [de pe cruci].

32. Atunci au venit soldații și i-au zdrobit picioarele celui dintâi[4], [cât] și ale celuilalt răstignit împreună cu el!

33. Iar [soldații] venind la Iisus, văzând că El deja a murit [ὡς εἶδον αὐτὸν ἤδη τεθνηκότα], nu I-au zdrobit picioarele Lui!

34. Ci unul [dintre] soldați, [cu] sulița a împuns coasta Lui și îndată a ieșit sânge și apă [καὶ εὐθέως ἐξῆλθεν αμα καὶ δωρ].

35. Și cel care a văzut a mărturisit și adevărată este mărturia lui [καὶ ὁ ἑωρακὼς μεμαρτύρηκεν, καὶ ἀληθινή ἐστιν αὐτοῦ ἡ μαρτυρία]. [Și] acela știe că [lucruri] adevărate zice [κἀκεῖνος οἶδεν ὅτι ἀληθῆ λέγει], ca voi să le credeți [ἵνα ὑμεῖς πιστεύσητε].

36. Căci s-au făcut acestea ca să se împlinească Scriptura: „Os nu se va zdrobi de la El [Ὀστοῦν οὐ συντριβήσεται ἀπ᾽ αὐτου]”.

37. Și iarăși altă Scriptură zice: „Vor vedea pe [Cel pe] care L-au străpuns”.


[1] Pe Sfântul Ioannis Evanghelistul.

[2] Vineri seara.

[3] Ziua care a urmat răstignirii Domnului.

[4] Primului tâlhar răstignit împreună cu Domnul.

A clicui

În Biblia de la 1688, psalmul 99 începe cu cuvintele: „Clicuiți Domnului tot pământul, slujiți Domnului cu veselie”. Clicuiți îl traduce pe ἀλαλάξατε (verb la imperativ aorist, pers. a II-a, pl.).

În DLRLV 1987, a clicui înseamnă a chiui.

În DAR 2002, a clicui înseamnă „a striga; a râde cu clic [cu zgomot], a chicoti, a jubila (de bucurie)”.

În Scriban 1939, a clicui înseamnă „strig, chiuĭ”. 

Și, în consecință, avem următoarea diortosire a textului: „Strigați Domnului tot pământul”.

În LXX, pasajul în cauză din Ps. 99, 1 este următorul: „ἀλαλάξατε τῷ Kυρίῳ πᾶσα ἡ γῆ”.

Însă ἀλαλάξω, cf. Lexiconului lui Gingrich, înseamnă: 1. a boci tare; 2. a ciocni, a zăngăni.

Cf. Le Grand Bailly 2000 înseamnă: I. 1. a scoate un strigăt de luptă; 2. a scoate un strigăt puternic; 3. a răsuna; II. strigăt de bucurie, a vesti.

Cf. Liddell & Scott 1883: I. 1. a scoate un strigăt de război;  2. a striga sau a țipa cu voce tare; 3. a striga de durere; II. sunet tare.

Și, în consecință, avem aceeași traducere: „strigați Domnului tot pământul”, strigătul fiind sinonim cu rugăciunea. Pentru că rugăciunea e strigătul credinței către Dumnezeu.

*

Astăzi însă, în limbajul tehnologic al onlineului, a clicui este un neologism format de la verbul englezesc to click.

Și a clicui e zgomotul scurt pe care îl face mouseul, pe care îl avem la mâna dreaptă, de fiecare dată când îl apăsăm ca să scriem ceva online.

În engleză, to click înseamnă a pocni, a țăcăni și eu aș spune și: a clicăi. Adică tocmai zgomotul pe care îl produce mouseul (alt neologism tehnologic) atunci când este apăsat.

De aceea, creatorii și consumatorii de online spun: „am dat un clic la pagină și am intrat”. Adică am apăsat pe titlul paginii, găsit pe Google, și am intrat pe pagina respectivă. Sau: „din câteva clicuri faci toată instalarea unui program”, dacă știi să urmărești indicațiile programului și să apeși pe butoanele necesare instalării.

„A da un laic [laic fiind alt neologism tehnologic, de la verbul to like = a plăcea]” pe Facebook  e sinonim cu „a da un clic” la butonul de like.

„Ei clicuiesc toată ziua prin online” înseamnă: ei stau toată ziua și deschid pagini online.

„Te fac din câteva clicuri” înseamnă: pot să intru în computerul tău, în mod brutal, pentru ca să îți răpesc informațiile. Sau te hacherizez/ te fur.  Neologismul a hacheriza vine de la hacker, care înseamnă târnăcop. Dar, în mod specializat, înseamnă hoț de informații personale prin intermediul sistemului online.

*

Dar, după cum observăm, a clicui din limba veche se intersectează cu neologicul a clicui.

Strigătul din vechime se întâlnește cu zgomotul tehnologic.

Pentru cineva neînvățat cu munca la computer, apăsarea pe taste sau pe mouse este enervantă.

Pentru cei care lucrează zilnic cu computerul însă, zgomotul rapid al tastelor și clicurile rapide și care duc la rezultatul dorit înseamnă eficiență, înseamnă performanță, înseamnă împlinire.

Și când ești împlinit, lovești tastele cu putere, clicăi des și Îl lauzi pe Dumnezeu că te ajută să îți scrii cărțile.

Pentru că a clicăi este o mulțumire continuă adusă lui Dumnezeu pentru că pot să lucrez.

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén

ücretsiz porno