Cuvânt pastoral la Învierea Domnului 2015: Hristos este bucuria Învierii!

† Timotei,

Prin harul lui Dumnezeu, Episcop al Spaniei şi Portugaliei, către tot clerul şi poporul dreptslăvitor din Episcopia Spaniei şi Portugaliei, har, milă şi pace de la Hristos Domnul nostru, iar de la noi părinteşti binecuvântări!

„Intraţi toţi întru bucuria Domnului nostru (…)
cei ce aţi postit şi cei ce n-aţi postit, veseliţi-vă astăzi (…)
gustaţi toţi din ospăţul credinţei; împărtăşiţi-vă toţi din bogăţia bunătăţii (…)
nimeni să nu se teamă de moarte (…)
înviat-a Hristos şi viaţa stăpâneşte (…)
că Hristos, sculându-Se din morţi, începătură celor adormiţi S-a făcut”
(Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvântul de învăţătură din noaptea Sfintelor Paşti).

 Prea Cuvioşi şi Prea Cucernici Părinţi,

Iubiţi credincioşi,

Hristos a înviat!

Dragii mei, mi-am început cuvântul pastoral la sărbătoarea Sfintelor Paşti cu vestirea bucuriei Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, adresată nouă de către Sfântul Ioan Gură de Aur, pe care în acest an îl pomenim în mod special. Anul 2015 a fost declarat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române drept „Anul omagial al misiunii parohiei şi mănăstirii azi” şi „Anul comemorativ al Sfântului Ioan Gură de Aur şi al marilor păstori de suflete din eparhii”.

Predicator neîntrecut, iscusit învăţător al rugăciunii, al pocăinţei şi milosteniei, Sf. Ioan Gură de Aur ne luminează şi astăzi cu un cuvânt mângâietor şi o va face până la sfârşitul veacurilor, adresându-ne îndemnul către o viaţă sfântă şi încurajându-ne: „bucuraţi-vă (…) nimeni să nu se tânguiască pentru păcate, că din mormânt iertare a răsărit (…) Înviat-a Hristos şi se bucură îngerii. Înviat-a Hristos şi viaţa stăpâneşte”.

Viaţa fiecăruia dintre noi este un dar al lui Dumnezeu şi ne bucurăm de ea în măsura în care ne asumăm acest dar. Aflăm azi, precum de două mii de ani încoace, că Hristos a Înviat! Iată un motiv în plus să ne bucurăm de viaţă, ştiind că, pentru noi, creştinii, viaţa nu are sfârşit.

Chiar dacă se pune capăt acestei vieţi pământeşti, acei ce sunt duhovnicești trăiesc o viaţă veșnică, o viață gătită special pentru om în Împărăţia Cerurilor și ale cărei porți ni s-au redeschis o dată cu învierea Domnului, garanția învierii noastre. Hristos a Înviat!…aşadar şi noi vom învia. Bucuraţi-vă!

Sfântul Ioan Gură de Aur ne spune că „Nu este cu putinţă să existe o viaţă omenească lipsită de durere, dar nici lipsită de bucurie”. Prin acest cuvânt al său, Sfântul Ioan ne încredinţează că dacă ne încearcă viaţa cu durere, vom gusta neapărat şi din bucurie. Și invers! Dacă avem parte de bucurie, vom trece negreşit şi printr-o oarecare durere. Psalmistul David ne spune şi el: „cei ce seamănă cu lacrimi, cu bucurie vor secera”. Aceasta este structura vieţii pământeşti a omului de după cădere, o îmbinare dintre durere şi bucurie. Însă, totul se va schimba în Împărăţia Cerurilor, „unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viaţă fără de sfârşit” .

Iubiţii mei fii sufleteşti,

Oricât am încerca să acceptăm gândul că durerea şi întristarea fac parte din viaţa noastră de zi cu zi, totuşi, fiind chemați de Dumnezeu la desăvârșire, dorim și năzuim după o viaţă mereu fericită încă de aici, de pe pământ, o viață plină de bucurii, fără dureri de niciun fel şi lipsită de întristări.

Sfântul Ioan Gură de Aur ne spune că este cu putință să trăim o astfel de viață, însă ne avertizează că nu o putem avea fără efort, fără osteneală asumată. Iată ce spune el: „Dacă am vrea să ne bucurăm necontenit, avem o mulţime de prilejuri. Dacă îmbrăţişăm virtutea, nimic nu va putea să ne întristeze. Virtutea dă nădejde de nezdruncinat celor ce o practică, îi face plăcuţi lui Dumnezeu, cu nume bun înaintea oamenilor şi-i umple de bucurie nespusă. Chiar dacă virtutea cere osteneală pentru săvârşirea ei, totuşi umple conştiinţa de multă bucurie, face atâta plăcere sufletului câtă nici un cuvânt n-o poate înfăţişa”. Aşadar, ni se propune experienţa gustării dintr-o bucurie de lungă durată, însă dobândită numai prin efort și prin lucrarea virtuţilor creştine.

Dragii mei, vorbim despre bucurie şi cred că nu înţelegem îndeajuns ce înseamnă acest cuvânt. Vă invit să descoperim împreună şi să pătrundem în înţelesurile adânci ale acestuia.

Cuvântul BUCURIE provine din grecescul haris (χαρις), care se traduce prin har. La început, haris era folosit în imperative de genul: bucură-te! – haire (χαῖρε), sau bucuraţi-vă!hairete (χαίρετε). Era un îndemn la bucurie.

Cu timpul, însă, s-a banalizat şi s-a transformat într-un simplu salut. Dar Sfântul Apostol Pavel, când foloseşte acest cuvânt, îi redă sensul profund, acela de bucurie în Domnul.

În a doua sa Epistolă către Corinteni, Sfântul Apostol Pavel îi îndeamnă pe corinteni: „Fraţilor, bucuraţi-vă! Desăvârşiţi-vă, mângâiaţi-vă, fiţi uniţi în cuget, trăiţi în pace şi Dumnezeul dragostei şi al păcii va fi cu voi”.

În cea de-a doua parte a versetului, Sfântul Apostol Pavel explică şi sensul îndemnului său la bucurie, adică propune acea bucurie care vine de la Dumnezeul dragostei şi al păcii. Aşadar, vedem că termenul de bucurie conţine şi ideea de plinătate, de desăvârşire, pe care nu o putem avea decât de la Dumnezeu.

Bucuria este o realitate a prezenţei lui Dumnezeu în sufletul omului şi se constituie ca un dar al Său pentru noi. Orice bucurie care nu este înrădăcinată în Dumnezeu este de foarte scurtă durată şi intensitate. Este doar o imitaţie a bucuriei celei adevărate care ne vine, repet, doar de la Dumnezeu – El este singurul izvor al bucuriei şi al harului.

Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan ne dă şi el mărturia cuvintelor Domnului nostru Iisus Hristos, adresate ucenicilor Săi: „Acestea vi le spun, ca bucuria Mea să fie întru voi şi ca bucuria voastră să fie deplină (…) Iarăşi Mă veţi vedea şi se va bucura inima voastră şi bucuria voastră nimeni n-o va lua de la voi” , descoperindu-ne în mod limpede că El, Hristos, este izvorul bucuriei. Sfântul Apostol Pavel ne transmite și el starea sa de bucurie şi de mulţumire, îndemnându-ne: „Bucuraţi-vă şi iarăşi zic, bucuraţi-vă”, „Totdeauna să vă bucuraţi, neîncetat să vă rugaţi, pentru toate mulţumiţi” .

Dragii mei, în această sfântă zi a Învierii lui Hristos, ne bucurăm şi noi şi zicem: „Cerurile după cuviinţă să se veselească şi pământul să se bucure. Şi să prăznuiască toată lumea cea văzută şi cea nevăzută, că Hristos a Înviat, Veselia cea veşnică” .

Întâlnim aici un alt cuvânt: veselie, care este strâns legat de bucurie. Veselia nu reprezintă altceva decât exprimarea bucuriei, manifestarea sau exteriorizarea ei. Sufletul se bucură, iar trupul manifestă această bucurie în limbajul lui. Veselia, altfel spus, este modul de petrecere, de prăznuire a bucuriei. De aceea, îndemnul la bucurie şi la veselie, în această zi de mare sărbătoare, vizează atât sufletul, cât şi trupul: „Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul, să ne bucurăm şi să ne veselim întru ea” .

Iubiţii mei fii sufleteşti,

În această zi, aflăm tot de la Sfântul Ioan Gură de Aur că Dumnezeu pe unii dintre noi îi miluieşte, pe alţii îi răsplăteşte, unora le dăruieşte şi altora le plăteşte. Pe toţi ne cheamă Dumnezeu să ne bucurăm şi să gustăm din ospăţul credinţei, pentru că: Hristos a Înviat! Iar noi, cei care am primit din plin harul dumnezeiesc, trebuie să dăm mărturie, nu din mintea sau din ştiinţa noastră, ci din credinţa, trăirea şi convingerea noastră că Hristos: Cu Adevărat: a Înviat!

Vă urez să petreceţi sărbători cu multă bucurie şi să vă veseliţi, iar prezenţa lui Hristos cel Înviat să vă mângâie sufletele mereu, acum şi pururea şi în vecii vecilor!

Hristos a înviat!

Al vostru către Hristos-Domnul rugător,

† Episcopul Timotei,
Madrid, Sfintele Paşti 2015.

Did you like this? Share it: