† Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Știința mântuirii. Vocația mistică și misionară a teologiei, Ed. Basilica, București, 2014, 334 p.

*

Prima parte, a doua, a 3-a, a 4-a, a 5-a, a 6-a, a 7-a, a 8-a, a 9-a.

*

O Dogmatică pentru omul de azi (p. 186-198) e un articol publicat prima dată în rev. Irenikon, nr. 4/ 1981, p. 472-484, cf. n. *, p. 186. Și autorul își începe articolul cu afirmația că Părintele Stăniloae este „personalitatea…marcantă a teologiei române contemporane”, p. 186.  Iar Dogmatica sa este rodul a peste 40 de ani de predare a teologiei dogmatice, p. 186.

În p. 187, autorul prezintă cuprinsul Dogmaticii Părintelui Stăniloae, care este „scrisă…pentru și în interiorul unei Biserici vii, rugătoare și mărturisitoare”, p. 187-188. Pentru că în Dogmatica sa, Părintele Stăniloae a prezentat „actualitatea permanentă a credinței creștine și unicitatea sa de neînlocuit”, p. 188, „fără agresivitate și fără teamă, fără o dorință de originalitate cu orice preț și fără preocuparea imediată de frumusețe artistică a frazei”, p. 188-189.

Pentru Părintele Stăniloae, teologia este „o slujire eclesială”, p. 191, care trebuie să pună în evidență „umanismul creștin”, p. 192.

Iar Dogmatica sa este o „carte de o maturitate teologică și spirituală excepțională”, care „reprezintă o contribuție majoră la teologia panortodoxă și ecumenică în general”, p. 198.

Între p. 199-208 avem o prelegere din noiembrie 2003, susținută la Congresul teologic internațional „Dumitru Stăniloae”, cf. n. *, p. 199, și poartă titlul: Teologia – știința mântuirii și a vieții veșnice în gândirea Părintelui Dumitru Stăniloae, p. 199.

Părintele Dumitru înțelegea teologia ca „știință a mântuiri și a vieții veșnice”, p. 199. Biserica nu trebuie să devină formalistă în slujirea ei și nici teologia „rece și individualistă”, p. 202.

În p. 205 și 206, autorul folosește sintagma „hristologie trinitară”, cu sensul că Hristos e Cel ce a dezvăluit Treimea oamenilor și a lucrat și lucrează continuu la mântuirea noastră împreună cu Tatăl și cu Duhul. Iar sintagma hristologie trinitară e un punct de vedere corect, autentic ortodox, atunci când dorim să vorbim despre teologia revelată de Domnul, pentru că ea este una triadologică.

În încheierea discursului său, Patriarhul nostru spune despre teologia Părintelui Stăniloae că nu trebuie doar „admirată, ci și asimilată și continuată”, p. 208. Numai că această continuare a lui Stăniloae e întotdeauna personală și nu înseamnă o imitare a stilului său până la sufocare.

Între p. 209-213 avem o prefață de carte, cf. n. *, p. 209, intitulată Teologia Părintelui Dumitru Stăniloae – o liturghie a gândirii, p. 209.

Teologia stăniloesciană nu e pură „teologie sistematică” pentru că „are foarte multe aspecte de teologie istorică, teologie misionară, teologie apologetică, teologie fundamentală…[fiind] o teologie a spiritualității filocalice și liturgice”, p. 209. Iar teologia sa este „o teologie trinitară”, p. 210.

În același timp, „Părintele Stăniloae este contemporan cu toți Sfinții din toate timpurile pentru că gândirea Sfinților Părinți este permanent prezentă în gândirea sa teologică”, p. 211. Iar teologia lui are deschidere interdisciplinară și o capacitate imensă de dialog, p. 212. Părintele Stăniloae a fost ferm în apărarea Ortodoxiei dar nu un fanatic religios, a dialogat cu alte teologii fără să-și vândă identitatea, p. 213.

Ortodoxia este „plenitudinea adevărului” și de aceea „nu se poate ascunde de teamă, nici izola din orgoliu, ci se revarsă ca lumina”, p. 213. Iar teologia sa „este apreciată, tocmai pentru că arată Ortodoxia capabilă de dialog, capabilă să prezinte adevărul credinței ortodoxe în actualitate”, p. 213.

Articolul dintre p. 214-217, intitulat Părintele Dumitru Stăniloae – dimensiunea ultimă a credinței a fost publicat de autor în  Telegraful român, nr. 47-48/ 1988 și a fost publicat atunci când Părintele Dumitru împlinea 85 de ani de viață. El a fost revăzut de autor în 2009, cf. n. *, p. 214.

În p. 214, Părintele Patriarh Daniel consideră Filocalia românească drept o ediție „monumentală”, p. 214. Și așa și este! Atât prin traducere cât și prin comentariile de subsol. Comentarii care sunt mai puține în primele 5 volume, dar care abundă în celelalte. Și fără ele, eu nu văd nicio traducere serioasă. Pentru că atunci când traduci un text te implici nu numai în redarea lui ci și în înțelegerea lui întrucâtva. Prin comentariile tale îl ajuți pe cititor să înțeleagă mult mai ușor sensul comunicării.

Teologia Părintelui Stăniloae e tradițională și actuală, p. 215.  E „o teologie mărturisitoare și profetică, dar fără zgomot și fără iluzii, o teologie existențială și eclezială, care pune în evidență, mai întâi de toate, adevărul lui Hristos”, p. 216-217.

De aceea, persoana Părintelui Dumitru Stăniloae este „pentru noi un mare dar pe care Dumnezeu l-a făcut Bisericii, precum și o frumoasă pildă care trebuie să ne inspire”, p. 217.

Între p. 218-227 avem textul intitulat Părintele Dumitru Stăniloae, dascăl al rugăciunii. Un text din 5 februarie 2003, rostit ca meditație la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București. Text care a fost editat și într-un volum memorial recent închinat Părintelui Stăniloae.

Părintele Stăniloae a scris mult dar a predicat puțin, p. 219. Și el a adâncit teologia patristică, p. 219. Ajutorul pe care familia trebuie să i-l dea teologului, p. 220. Mama Părintelui Dumitru l-a visat preot și i-a mărturisit despre acest lucru, p. 220-221. Iar autorul consideră că Părintele Dumitru a fost un rugător datorită mamei sale, p. 221.

Când l-a auzit cum se ruga, autorul a înțeles că Părintele Dumitru era de o simplitate imensă, p. 223. Pentru că era intim și familiar cu Dumnezeu, p. 224. De aceea slujea ca preot în mod smerit, p. 224, fiind „foarte natural, simplu, smerit, pentru ca și oamenii simpli să poată înțelege esențialul credinței ca viață în Dumnezeu”, p. 224. Fapt pentru care două erau caracteristicile slujirii sale preoțești: smerenia și simplitatea, p. 225. Căci el te făcea „să simți prezența sfințeniei lui Dumnezeu”, p. 225, în persoana sa atunci când slujea.

Did you like this? Share it: