† Laurențiu, Mitropolitul Ardealului, Plinitu-s-a, Hristoase, taina rânduielii Tale. Studii de teologie Liturgică, Ed. Andreiana, Sibiu, 2012, 509 p.

*

Prima parte, a doua, a 3-a, a 4-a, a 5-a, a 6-a, a 7-a, a 8-a, a 9-a, a 10-a, a 11-a, a 12-a.

*

Art. Chipuri ctitoricești în pictura bisericilor românești din Transilvania e tipărit între p. 386-403, și, inițial, a fost tipărit în rev. Mitropolia Ardealului, XIX (1974), nr. 7-9, p. 414-425, cf. n. *, p. 386.

Cele mai vechi Biserici românești de zid din Transilvania sunt la Sântă-Mărie Orlea, Densuș, Gura Sada, Crișcior, Ribița etc, p. 388.

Biserica de la Sântă-Mărie Orlea e din sec. 13, p. 390.

Biserica din Leșnic are pictură din sec. 14-15, p. 391.

Biserica din Crișcior e din sec. 14, p. 392, și e ctitorită de familia voievodului român Bâlea, p. 392.

Biserica din Streisîngiorgiu e din sec. 13 și pictura din sec. 15, p. 395. În tabloul votiv apare cneazul Cândreș, soția sa, Nistora, jupân Lasco, fratele lui Cândreș și Vlaicu, fiul ctitorului, p. 395. Iar aici, Nicolae Iorga, a descifrat cea mai veche pisanie cunoscută din arta medievala românească, care datează din 1409, p. 395.

Biserica din Ribița conține pictură din sec. 15, descoperită în 1928 sub tencuiala de var, p. 396. Ctitorul: jupân Vladislav, p. 396. Alături de ctitor apare jupân Miclăuș, fratele lui Vladislav, și Ana, fiica lui Vladislav, p. 396. Din pisania Bisericii s-a descoperit anul și ziua terminării picturii: 15 iulie 1417. Însă aici „sunt pictați [și] regii sfinți ai Ungariei”. Probabil romano-catolici.

Biserica din Roșcani e zidită de nobilul Caba, seamănă la arhitectură cu cele din sec. 14-15 și a fost restaurată în sec. 18, p. 397. Din inscripția din altar, din 1766, aflăm că ctitorii Bisericii sunt Caba Laslo și Raț Agneș, p. 397. Iar numele ctitorilor români sunt maghiarizate după cum sunt și costumele pe care ei le îmbracă, p. 397.

Biserica Mănăstirii Râmeț a fost pictată prima oară în 1384, altarul e pictat în 1741, iar în pronaos și naos găsim fragmente din pictura de la 1809, p. 398.

Biserica din Bârsău e din sec. 16, fiind restaurată în 1879, p. 398.

Biserica Mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus a fost construită de vornicul Preda de la Brâncoveni, în 1656, pe când cea de acum e ctitoria Sfântului Constantin Brâncoveanu, ridicată la 1696. La 1767, Biserica a fost pictată de boierii munteni Manolache și Nicolae Brâncoveanu, p. 399.

Biserica din Mărgineni, jud. Brașov, p. 400.

Did you like this? Share it: