Istorie 5. 25
Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș
Istoria începe de oriunde o privești
(vol. 5)
*
Prima parte, a doua, a treia, a 4-a, a 5-a, a 6-a, a 7-a, a 8-a, a 9-a, a 10-a, a 11-a, a 12-a, a 13-a, a 14-a, a 15-a, a 16-a, a 17-a, a 18-a, a 19-a, a 20-a, a 21-a, a 22-a, a 23-a, a 24-a.
*
102. Russell și martorii lui
Charles Taze Russell[1] s-a născut în 1852 în Allegheny, în Pennsylvania și a fost prezbiterian. Apoi a devenit congregaționalist, dar a plecat și din această grupare religioasă pentru că nu credea în Iad. A fost atras de adventism și a început să predice[2] că „nu există stare de conștiență după moarte până la înviere[a]” de obște[3].
Începe studiul biblic în 1872 iar din 1879 și-a înființat secta lui: Studenții în Biblie[4].
Începând cu anul 1878 el a publicat, împreună cu Nelson H. Barbour[5], revista The Herald of the Morning (Vestitorul dimineții), revistă care va deveni The Watchtower (Turnul de Veghe)[6].
Din 1884, Russell se desparte de Barbour și înființează Zion’s Watch Tower Tract Society (Societatea de tractate Turnul de Veghe al Sionului), mai apoi devenind Watchtower Bible and Tract Society (Societatea de tractate și Biblie a Turnului de Veghe)[7]. Însă adepții lui Russell sunt cunoscuți de către toți ca Martorii lui Iehova iar locurile lor de întâlnire se numesc Sălile Regatului[8].
Russell a propovăduit în mod mincinos faptul că bătălia de la Armaghedon va avea loc în 1914. Și că în urma acestei bătălii „finale” se vor distruge puterile mondiale și va începe mileniul iehovist[9]. Și când minciuna lui nu s-a împlinit, el a spus că Domnul Hristos a început din 1914 „să domnească în ceruri” și că lumea se va sfârșit în curând[10].
Russell a negat dogma triadologică, dumnezeirea lui Hristos, învierea Domnului, dumnezeirea și persoana Sfântului Duh, existența Iadului și starea de conștiență a sufletelor după moarte. Și totodată el a afirmat că toate credințele lumii, inclusiv Creștinismul, se află în întuneric[11].
Russell a murit pe 31 octombrie 1916[12], iar organizația religioasă fondată de el, Martorii lui Iehova, „neagă multe din învățăturile sale. Ei nu-l resping total, și nici nu-i vând cărțile. Ei spun că el a făcut multe greșeli în interpretarea pe care a dat-o Scripturii. [De aceea], când Martorii lui Iehova îl citează pe Russell, ei îi denaturează învățăturile pentru a-și susține convingerile lor actuale”[13]. Însă trebuie să fii foarte pervers să îți negi fondatorul religios, dar, în același timp, să îi continui eroarea. Un om sincer cu sine nu ar face așa ceva.
Cel care i-a urmat lui Russell, Joseph Franklin Rutherford[14], „a prezis” și el în mod mincinos că lumea se va sfârși în 1925[15].
În 1930, iehoviștii au construit palatul Beth-Sarim (Casa Prinților), în San Diego, California, în care doresc „să îi cazeze” pe Sfinții Profeți ai Vechiului Testament, care vor învia și „vor locui împreună” cu ei[16].
Titulatura de Martori ai lui Iehova au primit-o de la Rutherford, în 1931, la Ohio, pornind de la Is. 43. 10. Rutherford moare în 8 ianuarie 1942 la Beth-Sarim, și iehoviștii încep să fie conduși de Nathan H. Knorr[17].
Între 1950-1961, iehoviștii traduc Scriptura intitulând-o NWT (New World Translation/ Traducerea Lumii Noi), folosind edițiile scripturale King James și American Standard. Însă cele două ediții scripturale, pentru iehoviștii de acum, sunt „Biblia diavolului”[18].
Knorr moare în 1977 și îi urmează Frederick W. Franz[19]. Franz fusese prezbiterian și a fost botezat la iehoviști pe 30 noiembrie 1913. El „a prezis” sfârșitul lumii pentru anul 1975, luna octombrie, și a murit pe 22 decembrie 1992, la 99 de ani[20]. Din 1992, iehoviștii sunt conduși de Milton G. Henschel[21], care a murit în 2003[22]. „Președintele” actual al iehoviștilor este Don Alden Adams, născut în 1925[23]. Iehoviștii cred că sufletul e material[24], iar din anul 1945 refuză transplantul de sânge[25].
[1] A se vedea: https://en.wikipedia.org/wiki/Charles_Taze_Russell.
[2] Wilbur Lingle, Abordarea cu dragoste a Martorilor lui Iehova. Cum să aduci mărturie pentru Cristos fără să discuți în contradictoriu, [trad. de Olimpiu S. Cosma], Ed. Agape, Făgăraș, 1997, p. 58.
[3] Ibidem. [4] Idem, p. 58, 61.
[5] A se vedea: https://en.wikipedia.org/wiki/Nelson_H._Barbour.
[6] Edițiile românești ale revistei sunt aici: http://www.jw.org/ro/publicatii/reviste/.
[7] Wilbur Lingle, Abordarea cu dragoste a Martorilor lui Iehova, ed. cit., p. 58.
[8] Idem, p. 58-59. [9] Idem, p. 59. [10] Ibidem. [11] Ibidem. [12] Ibidem. [13] Ibidem.
[14] A se vedea: https://en.wikipedia.org/wiki/Joseph_Franklin_Rutherford.
[15] Wilbur Lingle, Abordarea cu dragoste a Martorilor lui Iehova, ed. cit., p. 59.
[16] Idem, p. 60.
[17] Ibidem.
A se vedea: https://en.wikipedia.org/wiki/Nathan_Homer_Knorr.
[18] Wilbur Lingle, Abordarea cu dragoste a Martorilor lui Iehova, ed. cit., p. 60.
[19] Idem, p. 60-61.
A se vedea: https://en.wikipedia.org/wiki/Frederick_William_Franz.
[20] Idem, p. 61-62.
[21] Idem, p. 62.
A se vedea: https://en.wikipedia.org/wiki/Milton_George_Henschel.
[22] Cf. https://en.wikipedia.org/wiki/Milton_George_Henschel.
[23] A se vedea: https://en.wikipedia.org/wiki/Don_Alden_Adams.
[24] Wilbur Lingle, Abordarea cu dragoste a Martorilor lui Iehova, ed. cit., p. 117.
[25] Idem, p. 134.