Traduceri patristice

vol. 5

*

Traduceri și comentarii de
Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș
și
Dr. Gianina Maria Cristina Picioruș

*

Sfantul Ieronim MarturisitorulSfântul Ieronim Mărturisitorul
(340/342/345-420, † 30 septembrie,
pomenit la 15 iunie în Biserica
Ortodoxă)

 *

„Vers. 25: «Îmi voi întoarce mâna Mea spre tine și te voi topi spre a te curăți de zgura ta și voi îndepărta orice plumb al tău[1]». […]

Pentru că mai sus zisese: «Argintul tău s-a schimbat în zgură» (1, 22), acum păstrea- ză metafora, pentru ca să Se întoarcă [Dumnezeu] asupra ei [a cetății], adică să-Și întindă mâna Sa spre pedepsire și spre curățire și să îndepărteze orice murdărie și greșelile păcatelor.

Ca să despartă plumbul și să rămână argintul curat, ceea ce nu poate să fie fără foc, prin care arată pe cei vor îndura chinurile.

Citim și în Malahia despre Domnul: «El va trece ca focul topiturii și ca iarba celor ce spală[2] și va ședea topind și curățind precum [se ard și se curățesc] argintul și aurul și va curăți pe fiii lui Levi» (Mal. 3, 2-3).

Pentru ca apoi să fie curățiți, se zice despre ei: Și vor fi aducând Domnului jertfe întru dreptate.

Iezechiil zice că fiecare casă a lui Israil este amestecată cu bronz și fier și plumb și cositor și după aceea curățită, iar apoi, fiind curățită, cunoaște că El este Domnul (cf. Iez. 22, 18-22).

Dar, și în Evanghelie, aceeași semnificație este arătată sub o altă metaforă: «A Cărui lopată de vânturare [este] în mâna Lui și va face curată aria Sa și va curăți grâul și va strânge grânele în hambar; pleava/ paiele [paleas] însă le va arde cu foc nestins» (Mt. 3, 12)”[3].

„Vers. 26: «Voi aduce înapoi pe judecătorii tăi ca să fie ca mai înainte și pe sfătuitorii tăi precum în vechime».

[Unde?] În cetatea credicioasă Sion, care mai apoi s-a făcut desfrânată și, pentru ceea ce este drept sau pentru dreptate[4], au locuit în ea ucigașii.

De aceea Dumnezeu a întors mâna Sa ca să o topească pe ea spre curățire și să îndepărteze orice plumb al ei și să îi readucă pe judecătorii ei după cum au fost la început și pe sfătuitori precum [erau] în vechime. Judecătorii de mai înainte au fost Moisis și Iisus, fiul lui Navi, și ceilalți, ale căror nume ne învață chiar cartea Scripturii Sfinte. Și apoi David și alți împărați drepți.

Așadar [Dumnezeu] readuce [pe alții] asemenea judecătorilor. Fie după robia babiloniană, ca să vrea și evreii[5]: pe Zorobabel, Esdras și Neemias și ceilalți conducători […], fie cu adevărat mai drepți și mai cinstiți: pe Apostoli și pe cei care au crezut prin Apostoli și care au format pe conducătorii Bisericii, precum la începutul vedeniei acestuia[6] am zis, că și amenințarea și încredințarea țin de vremea pătimirii Domnului și de credință, care după patima Lui a întemeiat Biserica.

«După aceea te vei numi cetate dreaptă, oraș credincios».

Aceasta [o spune] în mod evident despre Biserică, care în Domnul este să fie crezută, atât de către iudei, cât și de neamuri, [după cum] arată învățătura pro- fetică.

Însă orașul drept acesta este, adică al Domnului și Mântuitorului, sau aceasta se va numi dreaptă, despre care s-a zis: «Nu poate să se ascundă cetatea așezată deasupra muntelui» (Mt. 5, 14)”[7].

„Vers. 27-29: «Sionul va fi răscumpărat/ mântuit în judecată și îl vor readuce pe el în dreptate și [Dumnezeu] îi va zdrobi pe ucigași și pe cei păcătoși, iar pe cei care Îl vor părăsi pe Domnul, îi va arde. Căci vor fi împăștiați/ tulburați/ nimiciți de la idolii cărora le-au adus jertfe. Și vă veți rușina pentru grădinile pe care le-ați ales».

Nu toți vor fi răscumpărați, nici nu se vor mântui toți, ci cei rămași, despre care s-a spus și mai sus. Dar [aceștia] vor fi readuși întru dreptate atunci când ucigașii [scelerati] și păcătoșii vor fi zdrobiți, iar cei care se vor lepăda de Domnul vor fi arși.

Și când se vor mântui [cei care vor fi rămășița lui Israil], se vor nimici cei care mai înainte au jertfit idolilor și se vor rușina întru grădinile [idolești] pe care le-au ales. Dar care înseamnă locuri ale desfrâului [loca luxuriae], dumbrăvi și păduri[8].

„Vers. 30: «Căci vor fi ca un terebint/ stejar [terebinthus] căruia îi cad frunzele sau ca o grădină sau livadă [paradisus] fără apă».

Până astăzi iudeii, citind Scripturile Sfinte, sunt terebint[9] sau stejar [quercus], după cum a interpretat Simmahos. Și la Evanghelie (Mt. 21) [sunt numiți] smochin, care s-a uscat, pe care, când Domnul căutase poame și nu găsise, l-a blestemat spre veșnica lui uscare.

Dar chiar înseși frunzele și poamele cuvintelor au încetat acum la ei. De asemenea și grădina udată, adică știința Scripturilor, sau livada pomilor diverși, care este fără harul duhovnicesc, aceasta produce într-adevăr legumele despre care grăiește Apostolul: «Cel ce este neputincios mănâncă legume» (Rom. 14, 2), și [provoacă] uscare rădăcinilor, [încât] tot ce e verde se schimbă în uscăciune și în murdărie”[10].


[1] În text: „omne stannum tuum”, stannum însemnând fie un aliaj de argint și plumb, fie staniu/ cositor. Ideea este că Dumnezeu o va curăți ca să rămână ca argintul lămurit în foc, curățit de șapte ori (Ps. 11, 7). Va curăți cetatea de tot deea ce este necurat, chiar dacă necurăția a format un aliaj cu ea, o va curăți prin ardere duhovnicească, îndeprtând ceea ce este greu și fără valoare, nefolositor din acest aliaj.

Fragmentul acesta, „et auferam omne stannum tuum/ și voi îndepărta orice plumb al tău” nu există în LXX. Iar în VUL este „stagnum” și nu „stannum”, dar înseamnă același lucru.

[2] E vorba de o iarbă specială, care probabil curăța foarte bine hainele, un înlocuitor al detergentului modern.

[3] PL 24, col. 40-41.

[4] Pentru că a păcătuit împotriva lui Dumnezeu.

[5] În sensul că pe aceștia îi acceptă și evreii.

[6] A Sfântului Isaias.

[7] PL 24, col. 41-42.

[8] În care se făcea închinarea la idoli.

[9] A se vedea:

https://en.wikipedia.org/wiki/Pistacia_palaestina.

[10] PL. 24, col. 42.

Did you like this? Share it: