1. 1. καὶ ἐγένετο τοῦ ἐνιαυτοῦ οὗ ἀπέθανεν Οζιας ὁ βασιλεύς εἶδον τὸν κύριον καθήμενον ἐπὶ θρόνου ὑψηλοῦ καὶ ἐπηρμένου καὶ πλήρης ὁ οἶκος τῆς δόξης αὐτοῦ

1. 2. Și a fost [în] anul [în] care a murit Ozias, împăratul, [că] am văzut pe Domnul șezând pe tron înalt și ridicat și casa [era] plină  de slava Lui.

2. 1. καὶ Σεραφιν εἱστήκεισαν κύκλῳ αὐτοῦ ἓξ πτέρυγες τῷ ἑνὶ καὶ ἓξ πτέρυγες τῷ ἑνί καὶ ταῖς μὲν δυσὶν κατεκάλυπτον τὸ πρόσωπον καὶ ταῖς δυσὶν κατεκάλυπτον τοὺς πόδας καὶ ταῖς δυσὶν ἐπέταντο

2. 2. Și Serafimi stăteau împrejurul Lui, unul [având] șase aripi și altul [tot] șase aripi. Și [cu] două își acopereau fața și [cu] două își acopereau picioarele și [cu] două zburau.

3. 1. καὶ ἐκέκραγον ἕτερος πρὸς τὸν ἕτερον καὶ ἔλεγον ἅγιος ἅγιος ἅγιος κύριος σαβαωθ πλήρης πᾶσα ἡ γῆ τῆς δόξης αὐτοῦ

3. 2. Și strigau unul către altul și ziceau: „Sfânt, Sfânt, Sfânt [este] Domnul Savaot, plin [este] tot pământul de slava Lui!”.

4. 1. καὶ ἐπήρθη τὸ ὑπέρθυρον ἀπὸ τῆς φωνῆς ἧς ἐκέκραγον καὶ ὁ οἶκος ἐπλήσθη καπνοῦ

4. 2. Și s-a ridicat pragul de sus al ușii de glasul care au strigat și casa s-a umplut de fum.

5. 1. καὶ εἶπα ὦ τάλας ἐγώ ὅτι κατανένυγμαι ὅτι ἄνθρωπος ὢν καὶ ἀκάθαρτα χείλη ἔχων ἐν μέσῳ λαοῦ ἀκάθαρτα χείλη ἔχοντος ἐγὼ οἰκῶ καὶ τὸν βασιλέα κύριον σαβαωθ εἶδον τοῖς ὀφθαλμοῖς μου

5. 2. Și am zis: „O, nenorocitule! Eu, căci m-am străpuns. Căci om fiind și având buze necurate, eu locuiesc în mijlocul poporului având buze necurate, și pe Împăratul, pe Domnul Savaot L-am văzut [cu] ochii mei”.

6. 1. καὶ ἀπεστάλη πρός με ἓν τῶν σεραφιν καὶ ἐν τῇ χειρὶ εἶχεν ἄνθρακα ὃν τῇ λαβίδι ἔλαβεν ἀπὸ τοῦ θυσιαστηρίου

6. 2. Și s-a trimis către mine unul [dintre] Serafimi și în mână având cărbune, pe care cu cleștele l-a luat de pe altar.

7. 1. καὶ ἥψατο τοῦ στόματός μου καὶ εἶπεν ἰδοὺ ἥψατο τοῦτο τῶν χειλέων σου καὶ ἀφελεῖ τὰς ἀνομίας σου καὶ τὰς ἁμαρτίας σου περικαθαριεῖ

7. 2. Și l-a apropiat de gura mea și mi-a zis: „Iată, s-a atins acesta de buzele tale și va șterge fărădelegile tale și păcatele tale le va curăți!”.

8. 1. καὶ ἤκουσα τῆς φωνῆς κυρίου λέγοντος τίνα ἀποστείλω καὶ τίς πορεύσεται πρὸς τὸν λαὸν τοῦτον καὶ εἶπα ἰδού εἰμι ἐγώ ἀπόστειλόν με

8. 2. Și am auzit glasul Domnului, zicând: „Pe cine am să trimit și cine va merge către poporul acesta?”. Și am zis: „Iată, eu sunt [acela pe care îl cauți], trimite-mă!”.

9. 1. καὶ εἶπεν πορεύθητι καὶ εἰπὸν τῷ λαῷ τούτῳ ἀκοῇ ἀκούσετε καὶ οὐ μὴ συνῆτε καὶ βλέποντες βλέψετε καὶ οὐ μὴ ἴδητε

9. 2. Și [El] a zis: „Mergi și spune poporului acestuia: [Cu] auzul veți auzi și nu aveți să înțelegeți și văzând veți vedea și nu aveți să vedeți.

10. 1. ἐπαχύνθη γὰρ ἡ καρδία τοῦ λαοῦ τούτου καὶ τοῖς ὠσὶν αὐτῶν βαρέως ἤκουσαν καὶ τοὺς ὀφθαλμοὺς αὐτῶν ἐκάμμυσαν μήποτε ἴδωσιν τοῖς ὀφθαλμοῖς καὶ τοῖς ὠσὶν ἀκούσωσιν καὶ τῇ καρδίᾳ συνῶσιν καὶ ἐπιστρέψωσιν καὶ ἰάσομαι αὐτούς

10. 2. Căci s-a îngrășat inima poporului acestuia și [cu] urechile lor cu greutate au auzit și ochii lor i-au închis ca nu cumva să vadă [cu] ochii și [cu] urechile să audă și [cu] inima să priceapă și [astfel] să se întoarcă și [în acest fel] îi voi vindeca pe ei”.

11. 1. καὶ εἶπα ἕως πότε κύριε καὶ εἶπεν ἕως ἂν ἐρημωθῶσιν πόλεις παρὰ τὸ μὴ κατοικεῖσθαι καὶ οἶκοι παρὰ τὸ μὴ εἶναι ἀνθρώπους καὶ ἡ γῆ καταλειφθήσεται ἔρημος

11. 2. Și am zis: „Până când, Doamne?”. Și a zis: „Până au să se pustiască cetățile, [până ajung] de a nu se locui și casele de a nu [mai] fi [cu] oameni și pământul va fi lăsat pustiu”.

12. 1. καὶ μετὰ ταῦτα μακρυνε ὁ θεὸς τοὺς ἀνθρώπους καὶ οἱ καταλειφθέντες πληθυνθήσονται ἐπὶ τῆς γῆς

12. 2. Și după acestea va prelungi Dumnezeu [viața] oamenilor și cei rămași se vor înmulți pe pământ.

13. 1. καὶ ἔτι ἐπ᾽ αὐτῆς ἔστιν τὸ ἐπιδέκατον καὶ πάλιν ἔσται εἰς προνομὴν ὡς τερέβινθος καὶ ὡς βάλανος ὅταν ἐκπέσῃ ἀπὸ τῆς θήκης αὐτῆς

13. 2. Și încă peste el este al zecelea. Și iarăși va fi întru pradă ca terebintul și ca ghinda când cade din teaca ei.

Did you like this? Share it: