Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

Istoria începe de oriunde o privești

(vol. 5)

*

Prima parte, a doua, a treia, a 4-a, a 5-a, a 6-a, a 7-a, a 8-a, a 9-a, a 10-a, a 11-a, a 12-a, a 13-a, a 14-a, a 15-a, a 16-a, a 17-a, a 18-a, a 19-a, a 20-a, a 21-a, a 22-a, a 23-a, a 24-a, a 25-a.

*

103. Câmpurile gravitaționale și lumina

Albert Einstein a ajuns la concluzia că „în general, în câmpurile gravitaționale, razele de lumină nu se propagă în line dreaptă[1].

104. Cum se spovedesc preoții între ei

Părintele Zaharia Zaharou ne oferă într-o carte a sa o mărturie a Fericitului Sofronie Saharov despre spovedania preoților: „Părintele Sofronie m-a prevenit când am devenit duhovnic la mănăstire că, atunci când preoții vor veni la spovedanie, să nu-i învăț, ci doar să le ascult spovedania, să le citesc rugăciunea de dezlegare, să-mi scot epitrahilul și să li-l dau, îngenunchind în fața lor și cerându-le să-mi citească, la rândul lor, rugăciunea de dezlegare. El spunea: «Acesta era în vechime felul în care preoții spovedeau la Sfântul Munte [Athos]»”[2].

105. ÎPS Visarion Puiu vorbind despre ÎPS Irineu Mihălcescu

ÎPS Visarion Puiu, cu 15 zile înainte de a deveni Mitropolit de Transnistria la Odessa (16 noiembrie 1942 – 14 decembrie 1943)[3], adică la 1 noiembrie 1942, publică un articol în ziarul Ceahlăul despre ÎPS Irineu Mihălcescu. Ziarul avea 4 pagini, costa 3 lei, iar 1 noiembrie 1942 era o zi de duminică[4].

Articolul se numește Mitropolitul Moldovei și a fost tipărit pe prima pagină. Și în el, ÎPS Visarion dă date biografice despre viața ÎPS Irineu dar vorbește și despre importanța personalității sale în viața bisericească românească.

ÎPS Irineu Mihălcescu s-a născut în primăvara anului 1874, în jud. Buzău, a făcut seminarul și facultatea la București, a devenit apoi Doctor în Filosofie, în urma cursurilor doctorale urmate la Berlin și Leipzig, și ș-a publicat teza doctorală la Berna[5]. În 1904 începe să predea la Facultatea de Teologie din București „ca o bine meritată răsplată și ca o recunoaștere a vastității culturii”[6] sale.

După 4 ani devine titularul catedrei de Teologie fundamentală și Dogmatică. În 1939 e ales Mitropolit al Moldovei și el „n’a ținut lumina înțelepciunii și [a] cunoștinței „sub obroc”, ci a căutat să o tipărească în cărți și reviste și să o împrăștie pe tot cuprinsnl [cuprinsul] țării și chiar în străinătate”[7].

ÎPS Irineu „este ca nimeni altul reprezentantul învățământului teologic al României”[8], pentru că „a deschis un drum de lumină [și] a creiat [creat] o mentalitate[9]. El „a ridicat un steag: steagul muncii creiatoare [creatoare]”[10]. Un steag pe care ar trebui să îl ridice fiecare generație de teologi a României. Căci prin aceasta demonstrează că vocația lor e reală și nu au fost făcuți „la normă”.

106. Cioran despre Occident

În Ispita de a exista, Emil Cioran a spus că „Occidentul are zile[le] numărate: își pregătește sfârșitul, nu fără a cunoaște o perioadă de surprize…”[11].

107. Simbolul geometric în pictura eclesială ortodoxă

Într-un studiu despre simbol în Icoana ortodoxă[12], Părintele Gabriel Herea spune că „codul simbolic al acestui mod de exprimare artistică este foarte greu de reconstituit doar cu ajutorul tradiției biblice și liturgico-dogmatice”[13].

În Biserica Sfântul Gheorghe din Suceava și în Mănăstirile Humor și Voroneț găsim pictat labirintul[14]. În Biserica de sec. 14 de la Pătrăuți găsim pictate figuri geometrice, pe care le regăsim și în pictura Bisericii Sfânta Sofia din Kiev, în Biserici din Muntele Athos și Serbia, în basilici din Italia dar și în mormântul de sec. 4 al Sfinților Mucenici Epictet și Astion[15].

Tot în pictura de la Pătrăuți, în naos, la nivelul draperiei pictate, sub reprezentarea Coborârii la Iad a Domnului, e pictată „o stea cu opt colțuri înscrise într-un cerc”[16], care îl reprezintă pe Hristos, Cel care stăpânește ziua a 8-a. În altarul Bisericii găsim pictat rombul, tot cu adresă la Hristos, Care este piatra cea din capul unghiului[17].


[1] Albert Einstein, Teoria relativității. O expunere elementară, trad. din lb. germ. de I. Pârvu, Ed. Humanitas, București, 1992, p. 61.

[2] Arhimandritul Zaharia (Zaharou), Lărgiți și voi inimile voastre! (2 Corinteni 6: 13). Lărgirea inimii în teologia Sfântului Siluan Athonitul și a Starețului Sofronie de la Essex, trad. din lb. engl. de Monahia Mariam Vicol, în colaborare cu Monahiile Tecla și Fevronia de la Essex, Ed. Reîntregirea, Alba Iulia, 2009, p. 16.

[3] Cf. https://en.wikipedia.org/wiki/Visarion_Puiu.

[4] Ziarul Ceahlăul, anul I, nr. 2, duminică, 1 noiembrie 1942, Piatra-Neamț, p. 1.

[5] Ibidem. [6] Ibidem. [7] Ibidem. [8] Ibidem. [9] Ibidem. [10] Ibidem.

[11] [Emil] Cioran, Ispita de a exista, trad. din fr. de Emanoil Marcu, Ed. Humanitas, București, 2002, p. 30.

[12] Pr. Gabriel Herea, Simbolul în Icoana de tradiție bizantină – note hermeneutice, în rev. Studii Teologice, nr. 4, 2001, p. 177-224.

[13] Idem, p. 193. [14] Ibidem. [15] Idem, p. 194. [16] Idem, p. 195. [17] Ibidem.