1. Tot sufletul să se supună [ὑποτασσέσθω] înaltelor stăpâniri [ἐξουσίαις ὑπερεχούσαις]! Căci nu este stăpânire decât numai de la Dumnezeu, iar cele [care] sunt stăpâniri de la Dumnezeu sunt rânduite [ὑπὸ τοῦ θεοῦ τεταγμέναι εἰσίν].
2. Astfel încât, cel care se împotrivește stăpânirii, hotărârii lui Dumnezeu se împotrivește [τῇ τοῦ θεοῦ διαταγῇ ἀνθέστηκεν]; iar cei care se împotrivesc, judecată lor își vor lua [ἑαυτοῖς κρίμα λήψονται].
3. Căci stăpânitorii nu sunt frică a faptelor bune, ci a celor rele [Οἱ γὰρ ἄρχοντες οὐκ εἰσὶν φόβος τῶν ἀγαθῶν ἔργων, ἀλλὰ τῶν κακῶν]. Vrei dar să nu te temi de stăpânire? Fă binele și vei avea laudă de la ea!
4. Căci slujitoare a lui Dumnezeu îți este ție întru/ spre bine. Dar dacă faci rău, teme-te! Căci nu în zadar poartă sabie. Căci slujitoare este a lui Dumnezeu, răzbunătoare întru urgie [ἔκδικος εἰς ὀργὴν] celui care face răul.
5. Pentru aceea trebuie a te supune, nu numai pentru urgie [τὴν ὀργήν], ci și pentru conștiință [τὴν συνείδησιν].
6. Pentru aceea dar și biruri plătiți; căci slujitorii lui Dumnezeu sunt întru aceasta, [în] aceasta stăruind.
7. Așadar, dați tuturor datoriile [voastre]: celui cu bir, birul, celui cu vama, vamă, celui cu frica, frică, celui cu cinstea, cinste!
8. Nimănui [cu] nimic [nu] fiți datori, decât numai [cu] dragostea unii pentru alții! Căci cel care îl iubește pe altul, a împlinit legea [ὁ γὰρ ἀγαπῶν τὸν ἕτερον, νόμον πεπλήρωκεν].
9. Căci: nu vei săvârși adulter, nu vei ucide, nu vei fura, nu vei pofti și oricare altă poruncă, în acest cuvânt se adună, în: vei iubi pe aproapele tău ca pe tine însuți [Ἀγαπήσεις τὸν πλησίον σου ὡς σεαυτόν].
10. Dragostea nu face rău aproapelui. Deci împlinirea legii e dragostea.
11. Și aceasta [știind], cunoscând vremea, căci [este] ceasul, noi acum din somn să ne sculăm! Căci acum mai aproape de noi [este] mântuirea decât [atunci] când am crezut [νῦν γὰρ ἐγγύτερον ἡμῶν ἡ σωτηρία ἢ ὅτε ἐπιστεύσαμεν].
12. Noaptea s-a plecat înainte, iar ziua s-a apropiat! Așadar, să lepădăm faptele întunericului [τὰ ἔργα τοῦ σκότους] și să îmbrăcăm armele luminii [τὰ ὅπλα τοῦ φωτός]!
13. [Cu] cuviință să umblă [εὐσχημόνως περιπατήσωμεν], ca în zi, nu [în] chefuri [κώμοις] și [în] beții [μέθαις], nu [în] împreunări trupești fără măsură [κοίταις] și [în] destrăbălări [ἀσελγείαις], nu [în] ceartă [ἔριδι] și [în] pizmă [ζήλῳ]!
14. Ci îmbrăcați-vă [în] Domnul Iisus Hristos și purtarea de grijă [față] de trup nu o faceți întru/ spre pofte [καὶ τῆς σαρκὸς πρόνοιαν[1] μὴ ποιεῖσθε, εἰς ἐπιθυμίας].
[1] Forma de Ac. de aici a lui πρόνοια este unică în BYZ.
