Teologie pentru azi

O platformă ortodoxă pentru o reală postmodernitate

Date: 24 septembrie, 2015

Epistola către Galatei, cap. 6, cf. BYZ

1. Fraților, și dacă are să fie prins mai înainte un om în vreo fărădelege [ἐὰν καὶ προληφθῇ ἄνθρωπος ἔν τινι παραπτώματι], voi, cei duhovnicești, îndreptați-l pe unul ca acesta în Duhul blândeții [ἐν πνεύματι πρᾳότητος][1], luând aminte la tine însuți, [ca] să nu te ispitești și tu.

2. Purtați-vă greutățile [τὰ βάρη] unii altora și astfel să împliniți legea lui Hristos!

3. Căci dacă socotește cineva [că] este ceva, [deși el ne]fiind nimic, se înșală pe sine însuși.

4. Și să-și cerceteze fiecare fapta sa! Și atunci va avea laudă numai întru sine și nu întru altul.

5. Căci fiecare își va purta povara [φορτίον] sa.

6. Și cel care este învățat cuvântul [ὁ κατηχούμενος τὸν λόγον][2] să dea o parte [κοινωνείτω], din toate bunurile [sale] [ἐν πᾶσιν ἀγαθοῖς], celui care îl învață [τῷ κατηχοῦντι][3]!

7. Nu vă înșelați: Dumnezeu nu [este] batjocorit! Căci ce are să semene omul, aceea va și secera.

8. Căci cel care seamănă întru trupul său, din trup va secera stricăciune [φθοράν]; iar cel care seamănă întru Duhul [ὁ δὲ σπείρων εἰς τὸ πνεῦμα], din Duh va secera viața veșnică [ἐκ τοῦ πνεύματος θερίσει ζωὴν αἰώνιον].

9. Și să nu ne descurajăm [μὴ ἐκκακῶμεν] făcând binele! Căci vom secera [binele] la timpul său [καιρῷ γὰρ ἰδίῳ θερίσομεν], [dacă] nu ne vom lenevi [μὴ ἐκλυόμενοι].

10. Deci așadar, până [când] avem timp, să lucrăm binele către toți, dar mai ales către casnicii credinței [πρὸς τοὺς οἰκείους τῆς πίστεως][4].

11. Vedeți cât de mari [sunt] cuvintele [pe care vi] le-am scris vouă, [cu] mâna mea [Ἴδετε πηλίκοις ὑμῖν γράμμασιν ἔγραψα τῇ ἐμῇ χειρί]?

12. Câți vor să fie bine-plăcuți în trup, aceia vă forțează pe voi să vă tăiați împrejur[5], numai ca să nu fie prigoniți [pentru] crucea lui Hristos [μόνον ἵνα μὴ τῷ σταυρῷ τοῦ χριστοῦ διώκωνται].

13. Căci nici cei care se taie împrejur pe ei înșiși [nu] păzesc legea[6], ci vor ca voi să vă tăiați împrejur, [pentru] ca să se laude în trupul vostru.

14. Iar mie să nu-mi fie a mă lăuda decât numai în crucea Domnului nostru Iisus Hristos [Ἐμοὶ δὲ μὴ γένοιτο καυχᾶσθαι εἰ μὴ ἐν τῷ σταυρῷ τοῦ κυρίου ἡμῶν Ἰησοῦ χριστοῦ], prin care lumea a fost răstignită mie, și eu lumii [δι᾽ οὗ ἐμοὶ κόσμος ἐσταύρωται, κἀγὼ τῷ κόσμῳ].

15. Căci în Hristos Iisus nici tăierea împrejur [nu] poate ceva, nici netăierea împrejur, ci [numai] făptura nouă [ἀλλὰ καινὴ κτίσις][7].

16. Și câți vor umbla [după] canonul[8] acesta [τῷ κανόνι τούτῳ], pace [să fie] peste ei [εἰρήνη ἐπ᾽ αὐτούς], și milă [καὶ ἔλεος], și [acestea să fie și] peste Israilul lui Dumnezeu [καὶ ἐπὶ τὸν Ἰσραὴλ τοῦ θεοῦ]!

17. De acum înainte, nimeni să nu-mi mai facă mie osteneală! Căci eu port semnele Domnului Iisus în trupul meu [ἐγὼ γὰρ τὰ στίγματα τοῦ κυρίου Ἰησοῦ ἐν τῷ σώματί μου βαστάζω].

18. Harul Domnului nostru Iisus Hristos [să fie] cu duhul vostru [μετὰ τοῦ πνεύματος ὑμῶν][9], fraților! Amin.


[1] Cu blândețea pe care harul Sfântului Duh, care este în noi, ne-o dăruiește.

[2] Cel care este catehizat, învățat dreapta credință.

[3] Catehetului, propovăduitorului dreptei credințe.

[4] Către confrații de credință, către membrii Bisericii.

[5] Să vă circumcideți.

[6] Legea dată lor de Domnul prin Sfântul Profet Moisis.

[7] Omul duhovnicesc.

[8] Regula, norma aceasta. În Biblia de la 1688: „pravila aceasta”. În ed. BOR 1988 și 2001: „dreptarul acesta”. În VUL: „hanc regulam” [regula aceasta].

[9] Dar prin care a înțeles duhurile voastre.

Iisus, cap. 10, 12-16, cf. LXX

12. Atunci Iisus a vorbit către Domnul, [în] ziua [în] care Dumnezeu a dat pe amorrei sub mâna lui Israil, când i-a zdrobit pe ei în Gavaon și i-a zdrobit de la fața fiilor lui Israil, și a zis Iisus: „Să stea soarele de-a lungul Gavaonului [στήτω ὁ ἥλιος κατὰ Γαβαων] și luna de-a lungul râpei Ailonului [καὶ ἡ σελήνη κατὰ φάραγγα Αιλων]!”.

13. Și a[u] stat soarele și luna în loc [καὶ ἔστη ὁ ἥλιος καὶ ἡ σελήνη ἐν στάσει] până [ce] Dumnezeu i-a apărat de vrăjmașii lor [ἕως ἠμύνατο ὁ θεὸς τοὺς ἐχθροὺς αὐτῶν]. Și a stat soarele în mijlocul cerului [καὶ ἔστη ὁ ἥλιος κατὰ μέσον τοῦ οὐρανου] [și] nu a mai mers înainte, spre apus, [ca] la sfârșitul unei zile [οὐ προεπορεύετο εἰς δυσμὰς εἰς τέλος ἡμέρας μιᾶς].

14. Și nu a fost zi [ca] aceasta, nici mai înainte [și] nici mai pe urmă [καὶ οὐκ ἐγένετο ἡμέρα τοιαύτη οὐδὲ τὸ πρότερον οὐδὲ τὸ ἔσχατον], astfel încât să asculte Dumnezeu de om[1] [ὥστε ἐπακοῦσαι θεὸν ἀνθρώπου]. Căci [atunci] Domnul a fost în război împreună [cu] Israil [ὅτι κύριος συνεπολέμησεν[2] τῷ Ισραηλ].

15.

16. Și au fugit acei 5 împărați și s-au ascuns întru peștera care [este] în Machida [Μακηδα].


[1] De rugăciunea Sfântului Iisus, fiul lui Navi.

[2] Dumnezeu S-a luptat împreună cu Israil împotriva amorreilor.

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén