Epistola către Galatei, cap. 3, cf. BYZ

1. O galatei fără [de] minte [Ὦ ἀνόητοι Γαλάται], cine v-a vrăjit pe voi [τίς ὑμᾶς ἐβάσκανεν] [ca] să nu urmați adevărului [τῇ ἀληθείᾳ μὴ πείθεσθαι], înaintea căror ochi, Iisus Hristos, răstignit, a fost scris [mai] înainte în voi [οἷς κατ᾽ ὀφθαλμοὺς Ἰησοῦς χριστὸς προεγράφη ἐν ὑμῖν ἐσταυρωμένος;]?

2. Numai aceasta vreau să aflu de la voi: din faptele legii L-ați primit pe Duhul sau din ascultarea credinței [ἐξ ἀκοῆς πίστεως]?

3. Așadar, sunteți fără [de] minte? Începând [în] Duhul, acum sfârșiți [în] trup?

4. Ați pătimit atâtea în zadar? Desigur, dacă [sunt] în zadar.

5. Prin urmare, Cel care vă dă vouă pe Duhul și lucrează puteri în voi, [le lucrează] din faptele legii sau din ascultarea credinței?

6. Precum Avraam a crezut lui Dumnezeu și i s-a socotit lui întru dreptate [εἰς δικαιοσύνην].

7. Cunoașteți deci, că cei [care sunt] din credință, aceia sunt fiii lui Avraam!

8. Iar Scriptura văzând mai înainte că Dumnezeu îndreptează neamurile din credință [ἐκ πίστεως δικαιοῖ τὰ ἔθνη ὁ θεός], de mai înainte i-a binevestit [προευηγγελίσατο] lui Avraam că „Se vor binecuvânta în tine toate neamurile”.

9. Astfel încât, cei [care sunt] din credință se binecuvintează [împreună] cu credinciosul Avraam.

10. Căci, câți sunt din faptele legii, sunt sub blestem. Căci s-a scris: „Blestemat [este] tot [cel] care nu rămâne în toate cele scrise în cartea legii, [ca] să le facă [pe] ele”.

11. Iar că, în lege, nimeni [nu] se îndreptează lângă Dumnezeu [οὐδεὶς δικαιοῦται παρὰ τῷ θεῷ], [este lucru] subînțeles. Căci: „Dreptul[1] va trăi din credință [Ὁ δίκαιος ἐκ πίστεως ζήσεται]”.

12. Iar legea nu este din credință, ci „Omul care a făcut acestea, va trăi în ele [Ὁ ποιήσας αὐτὰ ἄνθρωπος ζήσεται ἐν αὐτοῖς]”.

13. Hristos ne-a răscumpărat pe noi din blestemul legii [Χριστὸς ἡμᾶς ἐξηγόρασεν ἐκ τῆς κατάρας τοῦ νόμου], făcându-Se pentru noi blestem [γενόμενος ὑπὲρ ἡμῶν κατάρα]; căci scris este: „Blestemat [este] tot cel spânzurat pe lemn [Ἐπικατάρατος πᾶς ὁ κρεμάμενος ἐπὶ ξύλου]”;

14. ca, în Hristos Iisus, să se facă întru neamuri binecuvântarea lui Avraam, ca să luăm, prin credință, făgăduința Duhului [ἐπαγγελίαν τοῦ πνεύματος].

15. Fraților, ca un om grăiesc; de asemenea [și la] testamentul întărit al omului nimeni [nu] leapădă sau adaugă [ceva].

16. Lui Avraam i s-au spus făgăduințele și urmașului lui. Nu zice: „Și urmașilor”– ca spre mulți –, ci ca spre unul: „Și urmașului tău”, Care este Hristos.

17. Și aceasta zic: o făgăduință întărită mai înainte de Dumnezeu, întru Hristos [διαθήκην προκεκυρωμένην ὑπὸ τοῦ θεοῦ εἰς χριστὸν], nu anulează legea [νόμος οὐκ ἀκυροῖ], cea venită după 430 de ani [ὁ μετὰ ἔτη τετρακόσια καὶ τριάκοντα γεγονὼς], pentru a desființa făgăduința.

18. Căci dacă moștenirea [este] din lege, [atunci] nu mai [este] din făgăduință; dar Dumnezeu i-a dat lui Avraam [un fiu] prin făgăduință.

19. Așadar, ce [este] legea? Pentru călcările de lege a fost [ea] adăugată, până ce are să vină Urmașul, Căruia I s-a făgăduit, [legea fiind] poruncită prin Îngeri, în mâna Mijlocitorului [ἐν χειρὶ μεσίτου].

20. Iar Mijlocitorul nu este al unuia singur, iar Dumnezeu unul este.

21. Așadar, legea [este] împotriva făgăduințelor lui Dumnezeu? Să nu fie! Căci dacă s-ar fi dat lege care să poată să-l facă viu [pe om], într-adevăr, dreptatea era din lege.

22. Dar Scriptura a închis toate sub păcat [Ἀλλὰ συνέκλεισεν ἡ γραφὴ τὰ πάντα ὑπὸ ἁμαρτίαν], ca, celor care cred [τοῖς πιστεύουσιν], făgăduința să [li] se dea din credința lui Iisus Hristos [ἡ ἐπαγγελία ἐκ πίστεως Ἰησοῦ χριστοῦ δοθῇ].

23. Iar înainte să vină credința, [noi] eram păziți sub lege, închiși [fiind] pentru credința care trebuia să se descopere [συγκεκλεισμένοι εἰς τὴν μέλλουσαν πίστιν ἀποκαλυφθῆναι].

24. Astfel încât legea ne-a fost pedagog întru Hristos [ὁ νόμος παιδαγωγὸς ἡμῶν γέγονεν εἰς χριστόν], ca să ne îndreptăm din credință [ἵνα ἐκ πίστεως δικαιωθῶμεν].

25. Dar venind credința, nu mai suntem sub pedagog.

26. Ci toți suntem fiii lui Dumnezeu prin credința în Hristos Iisus.

27. Căci câți întru Hristos v-ați botezat [Ὅσοι γὰρ εἰς χριστὸν ἐβαπτίσθητε], [întru] Hristos v-ați [și] îmbrăcat [χριστὸν ἐνεδύσασθε].

28. Nu [mai] este iudeu, nici ellin, nu [mai] este rob, nici liber, nu [mai] este [parte] bărbătească și [parte] femeiască; căci voi toți una sunteți în Hristos Iisus.

29. Iar dacă voi [sunteți] ai lui Hristos, sunteți deci sămânța lui Avraam [τοῦ Ἀβραὰμ σπέρμα] și moștenitori după făgăduință [καὶ κατ᾽ ἐπαγγελίαν κληρονόμοι].


[1] Cel drept, omul drept, sfânt.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *