Ioannis, cap. 4, 1-27, cf. BYZ
1. Așadar, când Domnul a cunoscut că fariseii au auzit că Iisus face mai mulți ucenici decât Ioannis și botează –
2. deși nu Iisus Însuși boteza, ci Ucenicii Lui –
3. a lăsat Iudea [Ἰουδαία] și a plecat întru Galilea [Γαλιλαία].
4. Și El trebuia să treacă prin Samaria [Σαμαρεία].
5. Atunci [Iisus] a venit într-o cetate a Samariei, numită Sihar [Συχάρ], aproape de locul pe care l-a dat Iacov [Ἰακὼβ] lui Iosif [Ἰωσὴφ], fiul lui;
6. și era acolo fântâna lui Iacov. [Și] atunci, Iisus [fiind] ostenit de călătorie, astfel ședea la fântână. [Și] era ca [la] ceasul al șaselea [din zi].
7. [Și] o femeie din Samaria a venit [ca] să scoată apă; [iar] Iisus îi zise ei: „Dă-Mi să beau!”.
8. Căci Ucenicii Lui se duseseră întru cetate, ca să cumpere mâncăruri [τροφὰς].
9. Atunci, femeia samaritisă [ἡ γυνὴ ἡ Σαμαρεῖτις] Îi zise Lui: „Cum, Tu, iudeos fiind, ceri să bei de la mine, [eu] fiind femeie samaritisă?” – pentru că iudeii n-aveau de-a face[1] [cu] samariteii –.
10. [Și] Iisus i-a răspuns și i-a zis ei: „Dacă ai fi știut darul lui Dumnezeu și Cine este Cel care îți zice ție: « Dă-Mi să beau!», tu ai fi cerut de la El și [Acela] ți-ar fi dat ție apă vie [ὕδωρ ζῶν]”.
11. Zise Lui femeia: „Doamne, nici găleată [nu] ai și fântâna este adâncă; așadar, de unde ai apa cea vie [τὸ ὕδωρ τὸ ζῶν]?
12. Nu cumva ești Tu mai mare [μείζων] [decât] tatăl nostru, Iacov, care ne-a dat nouă fântâna, și el [însuși] a băut din ea, și fiii lui, și dobitoacele lui?”.
13. [Și] Iisus i-a răspuns și i-a zis ei: „Tot cel care va bea din apa aceasta, va înseta iarăși;
14. dar [cel] care are să bea din apa pe care Eu i-o voi da lui, nu are să înseteze întru veac; ci apa pe care i-o voi da lui se va face în el izvor de apă izvorând întru viață veșnică [πηγὴ ὕδατος ἁλλομένου εἰς ζωὴν αἰώνιον]”.
15. Zise către El femeia: „Doamne, dă-mi mie această apă, ca să nu [mai] însetez, nici să [mai] vin aici [pentru] a scoate [apă]!”.
16. Zise ei Iisus: „Mergi și cheamă pe bărbatul tău și vino aici!”.
17. [Iar] femeia I-a răspuns și I-a zis: „Nu am bărbat!”. Zise ei Iisus: „Bine ai spus că: «Bărbat nu am»!”.
18. Căci cinci bărbați ai avut, și acum, pe care îl ai, nu îți este ție bărbat! Aceasta adevărat ai spus”.
19. Zise Lui femeia: „Doamne, văd că Tu ești Profet [προφήτης].
20. Părinții noștri s-au închinat în muntele acesta; și voi spuneți că în Ierosolime [Ἱεροσολύμοις] este locul unde trebuie a se închina [ἐστὶν ὁ τόπος ὅπου δεῖ προσκυνεῖν] [oamenii]”.
21. Zise ei Iisus: „Femeie, crede Mie [πίστευσόν μοι], că vine ceasul, când nici în muntele acesta, nici în Ierosolime [ἐν Ἱεροσολύμοις] [nu] vă veți închina Tatălui.
22. Voi vă închinați căruia nu știți; noi[2] ne închinăm Căruia știm; că mântuirea din iudei este [ὅτι ἡ σωτηρία ἐκ τῶν Ἰουδαίων ἐστίν].
23. Dar vine ceasul și acum este [Ἀλλ᾽ ἔρχεται ὥρα καὶ νῦν ἐστιν], când adevărații închinători se vor închina Tatălui în duh și adevăr [ὅτε οἱ ἀληθινοὶ προσκυνηταὶ προσκυνήσουσιν τῷ πατρὶ ἐν πνεύματι καὶ ἀληθεία]; căci și Tatăl pe aceștia îi caută [καὶ γὰρ ὁ πατὴρ τοιούτους ζητεῖ], pe cei care se închină Lui [τοὺς προσκυνοῦντας αὐτόν].
24. Duh [este] Dumnezeu [Πνεῦμα ὁ θεός]; și cei care se închină Lui, în duh și adevăr trebuie a se închina [καὶ τοὺς προσκυνοῦντας αὐτόν, ἐν πνεύματι καὶ ἀληθείᾳ δεῖ προσκυνεῖν]”.
25. Zise Lui femeia: „Știm că vine Mesias [Οἶδα ὅτι Μεσίας ἔρχεται] – Cel care Se cheamă Hristos [ὁ λεγόμενος Χριστός]; când Acela are să vină, ne va vesti nouă toate [ὅταν ἔλθῃ ἐκεῖνος, ἀναγγελεῖ ἡμῖν πάντα]”.
26. Zise ei Iisus: „Eu sunt, Cel care îți vorbesc ție [Ἐγώ εἰμι, ὁ λαλῶν σοι]!”.
27. Și spre Acesta au venit Ucenicii Lui și [ei] s-au minunat [ἐθαύμασαν] că [Iisus] vorbea cu femeia; dar nimeni [nu] a zis: „Ce întrebi?” sau: „Ce vorbești cu ea?”.
[1] Nu aveau relații între ei, pentru că iudeii îi disprețuiau pe samaritei.
[2] Iudeii.