28. Atunci femeia și-a lăsat găleata ei și a mers întru cetate și zise oamenilor:

29. „Veniți [Δεῦτε], vedeți Omul [ἴδετε ἄνθρωπον], Care mi-a spus mie toate câte am făcut [ὃς εἶπέν μοι πάντα ὅσα ἐποίησα]! Nu cumva Acesta este Hristos [μήτι οὗτός ἐστιν ὁ Χριστς]?”.

30. [De aceea], [oamenii] au ieșit din cetate și veneau către El.

31. Însă, între timp, Ucenicii L-au întrebat pe El, zicând: „Rabbi, mănâncă!”.

32. Dar El le-a zis lor: „Eu mâncare am să mănânc, pe care voi nu o știți [Ἐγὼ βρῶσιν ἔχω φαγεῖν ἣν ὑμεῖς οὐκ οἴδατε]”.

33. Atunci ziceau Ucenicii unii către alții: „Nu cumva I-a adus Lui cineva să mănânce?”.

34. Zise lor Iisus: „Mâncarea mea este ca să fac voia Celui care M-a trimis pe Mine și să desăvârșesc lucrul Lui [καὶ τελειώσω αὐτοῦ τὸ ἔργον].

35. Nu ziceți voi că: «Încă patru luni [mai] sunt și vine secerișul»? Iată, vă zic vouă: Ridicați ochii voștri și priviți câmpiile, că sunt albe acum, către seceriș!

36. Și cel care seceră primește plată și adună roadă întru viață veșnică; ca și cel care seamănă și cel care seceră împreună să se bucure [ὁμοῦ χαίρῃ].

37. Căci în aceasta cuvântul este [dovedit ca] adevărat, că «Altul este cel care seamănă și altul cel care seceră».

38. Eu v-am trimis pe voi a secera, care nu v-ați ostenit; alții s-au ostenit și voi ați intrat întru munca lor”.

39. Și mulți din cetatea aceea a samariteilor au crezut întru El, pentru cuvântul mărturisit al femeii că „Mi-a spus mie toate câte am făcut”.

40. Așadar, [după] ce samariteii au venit către El, L-au rugat pe El să rămână lângă ei. Și [Iisus] a rămas acolo două zile.

41. Și [samariteii] cu mult mai mulți au crezut pentru cuvântul Lui[1],

42. [iar] femeii îi ziceau că „Nu mai credem [doar] pentru cuvântul tău [Οὐκέτι διὰ τὴν σὴν λαλιὰν πιστεύομεν]; căci [noi] înșine am auzit [αὐτοὶ γὰρ ἀκηκόαμεν] și știm că Acesta este cu adevărat Mântuitorul lumii, Hristos [καὶ οἴδαμεν ὅτι οὗτός ἐστιν ἀληθῶς ὁ σωτὴρ τοῦ κόσμου, ὁ Χριστός]”.


[1] Datorită propovăduirii Lui la ei.

Did you like this? Share it: