1. Așadar, dacă ați înviat împreună cu Hristos, căutați cele de sus [τὰ ἄνω], unde este Hristos, șezând în dreapta lui Dumnezeu [ἐν δεξιᾷ τοῦ θεοῦ καθήμενος]!

2. Cugetați cele de sus, nu [pe] cele de pe pământ!

3. Căci [voi] ați murit[1] și viața voastră a fost ascunsă [κέκρυπται][2], [împreună] cu Hristos, în Dumnezeu.

4. [Iar] când Hristos are să Se arate [Ὅταν ὁ χριστὸς φανερωθῇ], [El], viața noastră [ἡ ζωὴ ἡμῶν], atunci și voi, [împreună] cu El, vă veți arăta în slavă [φανερωθήσεσθε ἐν δόξῃ][3].

5. Așadar, omorâți mădularele voastre cele de pe pământ [τὰ μέλη ὑμῶν τὰ ἐπὶ τῆς γῆς]: curvia, necurăția, patima, pofta rea, și lăcomia, care este idolatrie [εἰδωλολατρεία],

6. pentru care vine urgia lui Dumnezeu [ἡ ὀργὴ τοῦ θεοῦ] peste fiii neascultării [τοὺς υἱοὺς τῆς ἀπειθείας]!

7. În care [patimi] și voi ați umblat odinioară[4], când trăiați în ele [ὅτε ἐζῆτε ἐν αὐτοῖς][5].

8. Dar acum lepădați și voi [acestea] toate: urgia [ὀργήν], mânia [θυμόν], răutatea [κακίαν], blasfemia [βλασφημίαν], cuvântul rușinos [αἰσχρολογίαν][6] din gura voastră!

9. Nu vă mințiți unii pe alții, [ci trăiți] dezbrăcând pe omul cel vechi [τὸν παλαιὸν ἄνθρωπον][7], [dimpreună] cu faptele lui,

10. și îmbrăcând pe cel nou [τὸν νέον], pe cel care se reînnoiește întru cunoaștere [τὸν ἀνακαινούμενον εἰς ἐπίγνωσιν][8], [9]după chipul Celui care l-a făcut pe el [κατ᾽ εἰκόνα τοῦ κτίσαντος αὐτόν]!

11. Unde[10] nu [mai] este ellin și iudeos, tăiere împrejur și netăiere împrejur, barbar, scitis [Σκύθης], rob, liber, ci [în] toate și în toți [este] Hristos [ἀλλὰ τὰ πάντα καὶ ἐν πᾶσιν χριστός].

12. Așadar, îmbrăcați-vă ca aleși ai lui Dumnezeu [ὡς ἐκλεκτο τοῦ θεοῦ], sfinți și iubiți [ἅγιοι καὶ ἠγαπημένοι] [de către El], [cu] milostivirile îndurării [σπλάγχνα οἰκτιρμοῦ], [cu] bunătatea [χρηστότητα], [cu] smerita cugetare [ταπεινοφροσύνην], [cu] blândețea [πρᾳότητα], [cu] îndelunga răbdare [μακροθυμία][11]!

13. [Trăiți] îndurându-vă unii pe alții și iertându-vă între voi, dacă are să aibă cineva către altcineva [vreo] plângere [μομφήν]! Și precum Hristos v-a iertat pe voi, așa [să faceți] și voi[12]!

14. Și peste toate acestea [este] dragostea [ἐπὶ πᾶσιν δὲ τούτοις τὴν ἀγάπην], care este legătura desăvârșirii [ἥτις ἐστὶν σύνδεσμος τῆς τελειότητος].

15. Și pacea lui Dumnezeu să stăpânească în inimile voastre [Καὶ ἡ εἰρήνη τοῦ θεοῦ βραβευέτω ἐν ταῖς καρδίαις ὑμῶν], întru care ați și fost chemați într-un trup [εἰς ἣν καὶ ἐκλήθητε ἐν ἑνὶ σώματι]! Și [pentru această chemare a Lui] fiți mulțumitori [καὶ εὐχάριστοι γίνεσθε]!

16. Cuvântul lui Hristos să locuiască în voi cu bogăție, în toată înțelepciunea [Ὁ λόγος τοῦ χριστοῦ ἐνοικείτω ἐν ὑμῖν πλουσίως ἐν πάσῃ σοφίᾳ], învățându-vă și dojenindu-vă între voi [διδάσκοντες καὶ νουθετοῦντες ἑαυτούς], [în] psalmi și imnuri și cântări duhovnicești [ψαλμοῖς, καὶ ὕμνοις, καὶ ᾠδαῖς πνευματικαῖς], în har cântând Domnului, în inima voastră [ἐν χάριτι ᾄδοντες ἐν τῇ καρδίᾳ ὑμῶν τῷ κυρίω]!

17. Și tot ce aveți să faceți, în cuvânt sau în faptă, toate [să le faceți] în numele Domnului Iisus [ἐν ὀνόματι κυρίου Ἰησου], mulțumind lui Dumnezeu și Tatălui prin El!

18. Femeilor, supuneți-vă [ὑποτάσσεσθε] bărbaților voștri în Domnul, precum se cuvine!

19. Bărbaților, iubiți pe femeile [voastre] și nu vă amărâți/ înrăiți către ele [καὶ μὴ πικραίνεσθε πρὸς αὐτάς]!

20. Copiilor, ascultați de părinții [voștri] întru toate, în Domnul, căci acesta este [lucru] bineplăcut [Τὰ τέκνα, ὑπακούετε τοῖς γονεῦσιν κατὰ πάντα· τοῦτο γάρ ἐστιν εὐάρεστον ἐν κυρίῳ] [Lui]!

21. Părinților, nu amărâți/ înrăiți pe copiii voștri, ca să nu se descurajeze [aceștia] [Οἱ πατέρες, μὴ ἐρεθίζετε τὰ τέκνα ὑμῶν, ἵνα μἀθυμῶσιν]!

22. Robilor, ascultați întru toate de domnii [voștri] cei după trup, nu în slujirile [înaintea] ochilor [μὴ ἐν ὀφθαλμοδουλείαις], ca unii care încercați să plăceți oamenilor [ὡς ἀνθρωπάρεσκοι], ci [ascultați] în simplitatea inimii, temându-vă de Dumnezeu [ἀλλ᾽ ἐν ἁπλότητι καρδίας, φοβούμενοι τὸν θεόν]!

23. Și tot ce aveți să faceți, lucrați din suflet/ inimă [ἐκ ψυχῆς[13] ἐργάζεσθε], ca Domnului și nu [de ochii] oamenilor [ὡς τῷ κυρίῳ καὶ οὐκ ἀνθρώποις]!

24. Știind că de la Domnul veți lua răsplata moștenirii [τὴν ἀνταπόδοσιν τῆς κληρονομίας][14]; căci Domnului Hristos slujiți.

25. Dar cel care face nedreptate va primi [după] ce nedreptate a făcut. Și [aceasta, pentru că la Dumnezeu] nu este părtinire [οὐκ ἔστιν προσωποληψία].


[1] Pentru păcat, la Botez.

[2] De la Botez.

[3] Fiind și voi în slava Lui și plini de slava Lui, la a doua Sa venire.

[4] Pe când erați păgâni.

[5] Când erați pătimași. Când credeați că patimile sunt „viața normală” a oamenilor.

[6] Obscen, fără rușine, desfrânat. Cuvântul spus fără perdea.

[7] De patimile pe care le-ați lucrat înainte de a fi creștini.

[8] Întru cunoaștere mistică, dumnezeiască. Căci reînnoirea duhovnicească interioară se face prin experiență mistică.

[9] Și prin această cunoaștere mistică, îndumnezeitoare, omul duhovnicesc se desăvârșește ontologic asemenea Mântuitorului Hristos, Care Și-a îndumnezeit umanitatea Sa.

[10] În reînnoirea duhovnicească interioară continuă.

[11] Pentru că îmbrăcămintea noastră cea adevărată sunt virtuțile sfinte ale viețuirii creștine.

[12] Față de oameni.

[13] Aici având sensul de inimă.

[14] Împărăției lui Dumnezeu.

Did you like this? Share it: