3. Și Iisus S-a suit întru munte și ședea acolo cu Ucenicii Lui.

4. Și era aproape Paștiul [τὸ Πάσχα][1], sărbătoarea iudeilor.

5. Atunci, Iisus ridicându-Și ochii [Lui] și văzând că mulțime multă vine către El, zice [λέγει] către Filippos: „De unde vom cumpăra pâini, ca să mănânce aceștia?”.

6. Și aceasta o zicea încercându-i [πειράζων] pe ei; căci El știa ce avea a face.

7. [Și] Filippos I-a răspuns Lui: „Pâini de 200 de dinari nu ajung lor, ca fiecare [dintre] ei să ia câte puțin”.

8. [Atunci] zice Lui unul dintre Ucenicii Lui, [și anume] Andreas [Ἀνδρέας], fratele lui Simon Petros:

9. „Este un copil aici, care are 5 pâini de orz și 2 pești; dar ce sunt acestea pentru atâția?”.

10. Și Iisus a zis: „Faceți pe oameni să se așeze!”. Și era iarbă multă în locul [acela]. Așadar, oamenii au șezut [fiind în] număr ca la 5.000.

11. Și Iisus a luat pâinile și, mulțumind [εὐχαριστήσας], a dat Ucenicilor, iar Ucenicii celor care ședeau. De asemenea [a dat] și din pești, cât vroiau [oamenii să mănânce].

12. Iar dacă [oamenii] s-au săturat [ἐνεπλήσθησαν], [Iisus] zice Ucenicilor Lui: „Adunați fărâmiturile care au prisosit [Συναγάγετε τὰ περισσεύσαντα κλάσματα][2], ca să nu se piardă ceva [ἵνα μή τι ἀπόληται]!”.

13. Atunci [Ucenicii] au strâns [fărâmiturile][3] și au umplut 12 coșuri de fărâmituri din cele 5 pâini de orz, [fărâmituri] care au prisosit celor care au mâncat.

14. Atunci, oamenii văzând semnul[4] pe care l-a făcut Iisus, ziceau că: „Cu adevărat, Acesta este Profetul, Cel care vine întru lume [Οὗτός ἐστιν ἀληθῶς ὁ προφήτης ὁ ἐρχόμενος εἰς τὸν κόσμον]!”[5].

15. [Însă] atunci, cunoscând Iisus că au de gând a veni și a-L prinde pe El, ca să-L facă pe El împărat [βασιλέα], S-a retras întru munte [ἀνεχώρησεν εἰς τὸ ὄρος], [numai] El singur [αὐτὸς μόνος].

16. Și dacă s-a făcut seară, s-au coborât Ucenicii Lui la mare,

17. și urcându-se [ei] întru corabie, mergeau dincolo de mare, întru Capernaum [Καπερναούμ]. Și se făcuse deja întuneric și Iisus nu venise către ei.

18. Și suflând vânt mare, marea se frământa.

19. Așadar, vâslind [ei] ca la 25 sau 30 de stadii[6], Îl văd pe Iisus mergând pe mare [θεωροῦσιν τὸν Ἰησοῦν περιπατοῦντα ἐπὶ τῆς θαλάσσης] și ajungând aproape de corabie; și s-au înfricoșat.

20. Dar [El] le zice lor: „Eu sunt, nu vă temeți!”.

21. Atunci vroiau să-L ia pe El întru corabie; și, îndată, corabia a ajuns la pământul întru care se duceau.


[1] Forma de N. sg.

[2] Care au fost mai mult decât le era necesar.

[3] Le-a poruncit să strângă fărâmiturile pentru ca să țină minte minunea. Dar, totodată, pentru ca să înțeleagă că fiecare om e important și că fiecare trebuie să fie hrănit duhovnicește de către oamenii Bisericii.

[4] Minunea înmulțirii pâinilor și a peștilor.

[5] Acesta e Mașiah [מָשִׁיחַ], pe Care ei Îl așteptau. A se vedea: https://en.wikipedia.org/wiki/Messiah.

[6] Un στάδιον, cf. Gingrich Greek Lexicon, avea circa 192 de metri. Așa că aici vorbim de o distanță între circa 4.800 de metri și 5760 de metri, adică aproape 6 kilometri depărtare de pământ.

Did you like this? Share it: