1. Întru sfârșit, pentru cele ascunse ale fiului [lui], psalmul lui David.

2. Mărturisi-mă-voi Ție, Doamne, în toată inima mea, spune-voi toate minunile Tale!

3. Veseli-mă-voi și mă voi bucura în[tru] Tine, cânta-voi numele Tău, Preaînalte.

4. Vrăjmașul meu, în întoarcerea [lui] întru cele dinapoi, vor slăbi și vor pieri de la fața Ta.

5. Că[ci] ai făcut judecata mea și dreptatea mea; șezut-ai pe tron, Cel care judeci [cu] dreptate.

6. Mustrat-ai neamurile și a pierit neevlaviosul; numele lor s-a șters întru veac și întru veacul veacului.

7. Vrăjmașului i-au lipsit săbiile întru sfârșit și cetățile i le-ai dărâmat; pierit-a pomenirea lor cu sunet

8. și Domnul rămâne întru veac; gătit-ai în judecată tronul Lui

9. și El va judeca lumea în dreptate, judeca-va popoarele în dreptate.

10. Și S-a făcut Domnul scăpare săracului, ajutor în[tru] bune-vremuri, în necaz

11. și au nădăjduit spre Tine cei care cunosc numele Tău; că nu ai părăsit pe cei care Te caută pe Tine, Doamne!

12. Cântați Domnului, Celui care locuiește în Sion! Vestiți în[tre] neamuri obiceiurile [τὰ ἐπιτηδεύματα][1] Lui!

13. Că[ci El] cercetând sângiurile lor Și-a adus aminte; nu a uitat strigarea săracilor.

14. Miluiește-mă, Doamne! Vezi smerenia mea de la vrăjmașii mei! Cel care mă înalți pe mine din porțile morții,

15. ca să vestesc toate laudele Tale în porțile fiicei Sionului; veseli-mă-voi de mântuirea Ta;

16. înfiptu-s-au neamurile în stricăciunea pe care au făcut-o; în lațul acesta pe care l-au ascuns, a fost prins piciorul lor.

17. Cunoscut-a Domnul judecăți făcând; în lucrurile mâinilor Lui a fost prins păcătosul – cântare a pauzei psalmice –

18. Să se întoarcă păcătoșii întru Iad, toate neamurile care-L uită pe Dumnezeu!

19. Că[ci] nu întru sfârșit va fi uitat săracul, [iar] răbdarea săracilor nu va pieri întru veac.

20. Ridică-Te, Doamne! Să nu se întărească omul! Judecă neamurile înaintea Ta!

21. Pune, Doamne, dătător de lege peste ele! Să cunoască neamurile că oameni sunt! [pauză psalmică].

22. Pentru ce, Doamne, stai departe? [Pentru ce] treci cu vederea în bune-vremuri, în necaz?

23. Când se îngâmfă neevlaviosul, [atunci] se aprinde săracul; [și ei] sunt prinși în gândurile pe care le gândesc.

24. Că se laudă păcătosul în poftele sufletului lui și cel nedrept se binecuvintează [pe sine].

25. [Dar] a întărâtat [παρώξυνεν] pe Domnul cel păcătos, după mulțimea urgiei Lui [L-a întărâtat]; [și el] nu-L va căuta, [căci] nu este Dumnezeu înaintea lui.

26. [Căci ei] spurcat-au căile Lui în toată vremea. [El] înlăturat-a judecățile Tale de la fața lui [și peste] toți vrăjmașii lui va stăpâni.

27. Căci a zis în inima lui: „Nu am să mă clatin din neam întru neam, fără de rău”.

28. Care de blestem gura lui [este] plină și de amărăciune și de vicleșug; sub limba lui [este] osteneală și durere.

29. Locuiește [întru] pândă cu cei bogați, în ascunsuri, [ca] să-l ucidă pe cel nevinovat. Ochii Lui la cei săraci se uită.

30. Pândește în[tru] ascuns, ca leul în stâna lui; pândește [ca] să prindă pe sărac, să-l prindă pe sărac ca să-l tragă la el.

31. În lațul lui îl va smeri pe el; se va apleca și va cădea în [ziua când are] să stăpânească el [peste] săraci.

32. Căci a zis în inima lui: „A uitat Dumnezeu. A întors fața Lui [pentru] a nu vedea [până] întru sfârșit”.

33. Ridică-Te, Doamne, Dumnezeul [meu]! Înalță-se mâna Ta! Să nu uiți pe săracii [Tăi]!

34. Pentru ce a întărâtat cel neevlavios pe Dumnezeu? Căci a zis în inima lui: „[El] nu va cerceta”.

35. Vezi, că Tu osteneala și mânia le vezi, [ca] să-i dai pe ei întru mâinile Tale! Așadar, Ție Ți-a fost lăsat săracul [și] orfanului Tu i-ai fost ajutor.

36. Zdrobește brațul celui păcătos și rău! Va fi căutat păcatul lui și nu are să fie găsit pentru el.

37. Împărăți-va Domnul întru veac și întru veacul veacului. Veți pieri neamuri de pe pământul Lui.

38. Pofta săracilor a ascultat-o Domnul, [la] pregătirea inimii lor a luat aminte urechea Ta.

39. Să judeci orfanului și smeritului, ca să nu mai adauge încă a se mândri omul pe pământ!


[1] În Biblia de la 1688 avem: tocmealele [tocmelile] Lui. În ed. BOR 1988: faptele Lui.

Did you like this? Share it: