Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș
Scrioaștea. Monografia unei iubiri
*
Prima parte
*
Când eram în gimnaziu, un profesor al nostru ne-a spus că numele de Scrioaștea vine de la scrie oastea. Că aici și-a scris oastea Mihai Viteazul.
Același lucru îl știa și Gheorghe Munteanu, care a scris un articol în 1934. În revista Lanuri din Mediaș. În articolul Meleaguri teleormănene, acesta spune despre Scrioaștea:
„Intrăm înt’un sat cu gospodării frumos aranjate, cu case ce par a fi croite de acelaș arhitect. Satul e botezat tot după o faptă de a lui Mihai [Viteazul]. Aici bravul voevod oprindu-se în diminiața unei zile și simțind că nu mai e mult până să se întălnească cu vrășmașul, a vrut să se încredințeze câtă oaste are și a scris cu mână proprie numărul ostașilor. Dela vorbele «scrie oastea» a răsărit în acel loc satul care până azi își poartă numele Scrioastea”[1].
Iar în finalul articolului său, ne spune că e vorba de lupta cu Sinan[2]. Asta înseamnă că el se referă la lupta de la Călugăreni, din județul Giurgiu, din 13/ 23 august 1595, unde Domnul Mihai Viteazul s-a luptat cu oastea otomană condusă de către Sinan Pașa[3]. Și, pe cale de consecință, dacă acest lucru e adevărat, atunci evenimentul numărării și al scrierii oastei a avut loc, cel mai probabil, în 1595.
Astfel, avem o primă atestare a localității în 23 iulie 1512-1513 și o a doua în 1595, premergătoare luptei de la Călugăreni.
*
Și Marin Peleașă se referă la această a doua variantă a numelui localității, în relație cu Mihai Viteazul[4]. El a fost directorul Școlii din Scrioaștea în timpul studiilor mele gimnaziale și locuiește aproape de casa mea.
*
Dintr-un articol numit Registru istoric[5], editat online de Primăria Scrioaștea, aflăm că, astăzi, comuna Scrioaștea e formată din satele Scrioaștea, Brebina, Cucuieți și Viile.
Satul Scrioaștea se află la 7 km de Roșiori de Vede (nu știu de când sau dacă și-a schimbat numele în Roșiorii de Vede; în mai multe locuri din oraș am văzut acest nou nume; eu, pe buletin, am trecut Roșiori de Vede, cum se numea orașul prin anii ’80), învecinându-se la S cu orașul Roșiori de Vede, la N cu comuna Didești, la V cu comuna Măldăeni și la E cu comuna Drăgănești de Vede[6].
„Suprafața comunei este de 5.757 ha, ceea ce reprezintă 1,309% din suprafața județului Teleorman”[7].
Localitatea Scrioaștea se află în Câmpia Dunării, are o climă temperat continentală, vânturile dominante fiind crivățul și austrul[8].
La data de 6 ianuarie 2012, când a fost scris acest articol, în comuna Scrioaștea locuiau 4.359 de persoane, dintre care 2.491 în satul Scrioaștea, 835 în Brebina, 1.031 în Cucuieți și doar 2 în Viile, majoritatea fiind formată din români și minoritari fiind țiganii[9].
În localitatea Scrioaștea sunt 72 de străzi comunale, având o lungime de 20, 24 km, și ea este străbătută de două drumuri județene: DN 65A, Roșiori de Vede-Pitești și DJ 679 B, Scrioaștea-Stejaru[10].
„Fond[ul] funciar [al comunei Scrioaștea]: terenuri ocupate cu construcții 190 ha, terenuri arabile 5.346 ha, pășuni 410 ha, vii 60 ha, păduri și alte terenuri forestiere 800 ha, terenuri cu ape și stuf 26 ha, teren neproductiv 59 ha.
[În ceea ce privește] creșterea animalelor: bovine 618 capete, ovine 521 capete, caprine 215 capete, porci 920 capete, cabaline 110 capete”[11].
*
În satul Scrioaștea există o Grădiniță și o Școală cu clasele 1-8, unde am învățat și am fost educat și eu, Biserica are hramul Adormirea Maicii Domnului, aceasta fiind Biserica în care eu mi-am trăit convertirea și am crescut duhovnicește, dar există și un locaș de rugăciune al evanghelicilor, cât și altul al adventiștilor de ziua a 7-a. Martorii lui Iehova au vrut să înființeze și ei un locaș de rugăciune, în ultima casă, pe stânga, lângă cimitir, dar au renunțat la acest gând. Cimitirul e al ortodocșilor, dar în el se înmormântează și credincioșii celorlalte două culte neoprotestante.
*
La Arhivele Naționale, referitoare la Scrioaștea, sunt mai multe fonduri de documente, potrivit acestei liste[12]. Astfel, la poziția 124, cu nr. de inventar 554, este fondul Judecătoria rurală Scrioaștea, din anii 1908-1916, format din 7 documente. Fondul „se dă în cercetare”[13]. Adică poate fi consultat de către cercetători.
La poziția 203, cu nr. de inventar 237, avem fondul Percepția Scrioaștea, pentru anii 1911-1950, format din 77 de documente. Și acest fond poate fi cercetat[14].
La poziția 316, cu nr. de inv. 553 și 350, avem fondul arhivistic Primăria comunei Scrioaștea, pentru anii 1864-1968, format din 732 de documente. Și acest fond poate fi consultat[15].
La poziția 541, cu nr. de inv. 268 și 321, avem fondul Școala generală Scrioaștea, pentru anii 1889-1965, format din 454 de documente. Tot un fond public[16].
Așadar, găsim 4 fonduri de documente la Arhivele Naționale referitoare la Scrioaștea, care conțin 1. 270 de documente, dintre anii 1864-1968, care pot fi consultate.
Unde pot fi consultate? La Arhivele Naționale ale României. Direcția Județeană Teleorman[17]. Instituție citată anterior ca BJTAN și care își are sediul pe Str. Șoseaua Turnu Magurele, nr. 5, mun. Alexandria, jud. Teleorman[18]. Însă, conform unei noi liste publicate pe saitul instituției[19], avem o altă configurație a fondurilor referitoare la Scrioaștea.
La poziția 139, cu nr. de inventar 554, avem arhiva Judecătoria rurală Scrioaștea, anii 1908-1916, cea cu 7 documente. S-a păstrat numărul de inventar și s-a schimbat doar poziția în listă: de la 124 la 139. La poziția 191 este fondul Percepția[20] Scrioaștea, format din 77 de documente, cu nr. de inventar 237.
Fondul Primăria comunei Scrioaștea e la poziția 289, numerele de inventar sunt neschimbate: 553 și 350 și la fel este și numărul de unități arhivistice.
Arhiva Școala generală Scrioaștea e la poziția 449. Cu datele neschimbate.
Alături de aceste arhive, mai putem găsi date despre satul Scrioaștea în arhiva Bisericii din Scrioaștea (care nu a fost păstrată atât de îngrijit pe cât ar fi trebuit) și, bineînțeles, în casele oamenilor de aici. Numai că memoria vie trebuie pusă în acord cu documentele istorice.
*
Adrian Nicolae Petcu și Nicolae Drăgușin, pe 26 august 2010, în ziarul Lumina, au scris despre Părintele Alexandru Popescu, unul dintre parohii Scrioaștei[21].
Acesta a făcut Seminarul la București între 1875-1879, și a fost cerut ca preot de către cei din sat, deși nu avea „vârsta legală de hirotonire”[22]. Însă era căsătorit.
Mitropolia i-a dat dispensă pe 28 aprilie 1883, și astfel a putut fi hirotonit pe seama parohiei Scrioaștea. Și, pe lângă slujirea de Preot, a fost și Învățătorul satului timp de 20 de ani[23].
În 1903 a refăcut Biserica din Scrioaștea, care este din cărămidă și beton, iar în timpul răscoalei din 1907 a reușit să-i liniștească pe credincioși, evitând astfel vărsarea de sânge. În 1930, Părintele Alexandru a primit rangul de iconom stavrofor, iar în februarie 1947 a adormit întru Domnul[24].
Însă cei doi autori ai articolului nu ne dau nicio bibliografie pentru datele enunțate în articolul lor. Și asta te face să privești cu circumspecție sau să pui la îndoială informațiile.
*
În Vezi ceea ce ești (vol. 3)[25], am inclus fotografiile și inscripția de pe Crucea de la mormântul Părintelui Alexandru Popescu[26], care e în dreapta Bisericii din Scrioaștea, în apropierea fântânii.
Fotografia folosită în articolul de pe Lumina e cea folosită și pe Cruce. În dreapta fiind Preoteasa sa, Maria Popescu.
Așadar, potrivit inscripției de pe Crucea de la mormântul lor, Părintele Alexandru Popescu a trăit între 1862-1947, iar Preoteasa Maria, soția sa, între 1862-1944. Preoteasa a murit la 82 de ani, iar Preotul Alexandru la 85 de ani.
*
În Cimitirul de la Scrioaștea, cei 3 Preoți înmormântați acolo sunt pe partea stângă a aleii principale, în această ordine:
1. Părintele Ștefan Cimpoeru: ultimul Preot paroh al Scrioaștei, mort și îngropat în Scrioaștea, și primul meu Duhovnic;
2. Părintele Nicolae Popescu, fiul Părintelui Alexandru Popescu, pe care l-am prins în viață și cu care am slujit de la strană;
3. Părintele Gheorghe Cojocaru, care a adormit pe data de 11 noiembrie 1980, la vârsta de 65 de ani[27].
Și ultimii doi Preoți au fost cei care m-au botezat pe mine.
*
Crucea și mormântul primului meu Duhovnic sunt acestea[28]:
Născut pe 16 ianuarie 1950, Părintele Ștefan a adormit pe 18 iunie 1997, la vârsta de 47 de ani. Eu am fost cel care l-am uns cu ulei (în fața Preotesei Constantina, soția sa, și a Protoiereului Ilie Vișan) și l-am pregătit pentru înmormântare, l-am privegheat toată noaptea în Biserică, și, după ce l-am îngropat, spre seară, în timp ce mă întorceam la Turnu Măgurele, la Seminar, a început o ploaie torențială, care m-a prins sub podul spre Costești. Eram împreună cu Valentin Chircu, astăzi Preot.
Preoteasa Constantina, născută pe 10 aprilie 1959, trăiește încă și s-a recăsătorit. Și pentru că nu au putut să aibă copii, împreună cu Părintele Ștefan au înfiat-o pe Maria Claudia[29].
Fotografia Părintelui Ștefan de pe Crucea sa de la mormânt[30].
După cum am spus anterior, Părintele Nicolae Popescu, fiul Părintelui Alexandru Popescu, a fost și el Preot la Scrioaștea. A fost Preot sachelar, fiind născut în 1903 și adormind în 1992, trăind astfel 89 de ani. Preoteasa sa, Paula, a trăit între 1912-1989, adormind la vârsta de 77 de ani. Fiul lor, Gelu Lucian, a trăit între 1950-2003.
Datele sunt de pe Crucea lor de la mormânt[31]:
Pe Părintele Nicolae Popescu l-am cunoscut ca Preot pensionar, văduv, și…într-o iarnă, înainte de Nașterea Domnului, l-am colindat împreună cu Părintele Ștefan Cimpoeru, și l-am găsit în pat, neputincios, și cu picioarele pline de varice supurânde. De la zecile de ore de stat în picioare la rugăciune.
Însă pe el nu l-am văzut niciodată fără reverendă. Nu știu cum arăta fără ea.
Era înalt, slab la bătrânețe, cu o înfățișare cucernică, și venea la Biserică întotdeauna în reverendă, cu geanta lui neagră și cu pălărie pe cap.
După moartea sa, Gelu, fiul lui, i-a înstrăinat biblioteca. La un moment dat a venit la mine ca să îmi vândă o carte.
Părintele Gheorghe Cojocaru e singurul din cei 3 Preoți care e înmormântat în cavou[32]:
Preoteasa sa, Constanța Cojocaru, a adormit la 79 de ani, pe 16 august 1999, și pe ea am cunoscut-o. Pentru că a venit la Biserică până a fost îngreunată de boală. A trăit 19 ani ca femeie văduvă, fiind o femeie distinsă și sfătoasă. Cred că am văzut-o numai îmbrăcată în negru.
*
Grădinița nr. 1 Scrioaștea e pentru două grupe de preșcolari[33]. Pentru că e formată din două săli mari, cu un punct sanitar la mijloc, dacă îmi aduc bine aminte. Între timp a fost reamenajată, dar n-am mai intrat în ea.
Între aprilie 2011 și septembrie 2015, grădinița a avut un blog pe WordPress[34], care e încă viu. Și aici am găsit această fotografie[35], unde sunt 3 dintre educatoarele mele:
Cea de jos este Iulia Ursu[36], care locuiește aproape de casa mea.
Dintr-un articol de pe acest blog, am aflat că hramul Bisericii a devenit ziua comunei[37]. Adică ziua de 15 august, Adormirea Maicii Domnului.
*
Școala cu clasele 1-8 din localitatea Scrioaștea se numește acum Școala gimnazială „Anghel Manolache” Scrioaștea[38]. Cine este însă Anghel Manolache? Și de când se numește astfel?
Nu aflăm acest lucru nici de pe primul[39] și nici de pe al doilea sait[40] dedicat ei. Însă, se pare că ambele sunt lăsate în derivă, și că școala nu are, în fapt, un sait sau un blog al ei.
*
Pe 15 august 2013, de ziua comunei Scrioaștea, Ruby[41] a concertat la Scrioaștea[42].
Iar în anul următor, în aceeași zi, a concertat Petrică Mîțu Stoian și Claudia[43].
*
Mariana Troncea, cea care a editat blogul grădiniței, a scris pe 27 decembrie 2013 un articol despre „Biserica Evanghelică Scrioaștea”[44]. Și în partea din stânga, în picioare, îl avem, probabil, pe noul pastor al comunității, semn că pastorul Gană, de pe ulița grădiniței, a murit sau a fost schimbat.
În lista comunităților acestei biserici, comunitatea „evanghelică” din Scrioaștea e la poziția 216[45].
*
Se pare că și comunitatea adventistă din Scrioaștea a avut o pagină online, însă acum ea e nefuncțională:
Nici pe saitul oficial al „bisericii adventiste” nu e nimic despre Scrioaștea[46]:
Am fost o dată la programul de sâmbătă al pastorului Cornel, fostul meu coleg de joacă.
*
Nu știu cine este Anghel Manolache. Și nici de când poartă acest nume Școala de la Scrioaștea.
Online, găsim un Dicționar de pedagogie, scris de Anghel Manolache[47], publicat în 1979 la editura Didactică și Pedagogică[48] din București[49]. El e persoana în cauză? Da, despre el e vorba!
De la Marian Petcu, din cartea sa Istoria jurnalismului din România în date, aflăm că Anghel Manolache s-a născut la Scrioaștea, pe 27 februarie 1905, și a murit la București, pe 26 mai 1993 și că a fost pedagog și publicist. A studiat la București, a fost licențiat în Litere, Filosofie și Drept și Doctor în Pedagogie. El a contribuit la înființarea și redactarea gazetei Graiul tineretului, din Turnu Măgurele, între 1930-1933, și la înființarea Sindicatului Ziariștilor din Teleorman, în anul 1933.
El a coordonat pagina culturală a revistei Mâine, din București, între anii 1943-1946, și a făcut parte din colegiul de redacție al Revistei de Pedagogie, între 1958-1974.
Anghel Manolache a colaborat cu publicațiile Revista generală a învățământului, Graiul tineretului, Noua școală românească, Revista italiană de pedagogie, Revista de pedagogie, Gazeta învățământului, Studia bibliologica, Contemporanul, Caiet de pedagogie experimentală, Analele Universității București – seria Pedagogie, Tribuna învățământului[50].
Mai găsim online și referința că, împreună cu Gheorghe T. Dumitrescu și cu Mihai Roșianu, Anghel Manolache a publicat în 1972, la București, la Editura politică, Pedagogia socială: știința educației permanente a maselor de adulți[51].
Așadar, i-au pus numele Școlii după un fiu al satului, dar care nu a trăit în Scrioaștea, ci la București și a fost Doctor în Pedagogie, scriitor și ziarist. Tocmai de aceea nu l-am putut cunoaște.
[1] Gheorghe Munteanu, Meleaguri teleormănene, în rev. Lanuri (revistă literară), anul I, nr. 9, mai 1934, Mediaș, p. 7. [2] Ibidem.
[3] A se vedea: https://ro.wikipedia.org/wiki/Bătălia_de_la_Călugăreni.
[4] Informație preluată din monografia sa, alcătuită împreună cu Angelica Gălățanu, cf.
http://scoli.didactic.ro/scoala-cu-clasele-iviii-scrioastea.
Nu cunosc, până la această dată, monografia sa.
[5] A se vedea: http://www.scrioastea.ro/svsu/Reg.%20istoric%20SVSU.doc. În format Word, 7 p. [6] Idem, p. 3. [7] Ibidem. [8] Ibidem. [9] Idem, p. 4. [10] Ibidem. [11] Idem, p. 5.
[12] A se vedea: http://www.arhivelenationale.ro/images/custom/image/Elena/Lista%20fondurilor%20Teleorman.pdf. În PDF, 18 p.
[13] Idem, p. 5. [14] Idem, p. 6. [15] Idem, p. 9. [16] Idem, p. 16.
[17] Saitul instituției: http://www.arhivelenationaletr.ro/.
[18] Cf. http://www.arhivelenationaletr.ro/index.php?pag=contact.
[19] Aceasta de aici: http://www.arhivelenationaletr.ro/index.php?pag=fonduri.
[20] Adică Administrația financiară locală, integrată în Primărie. Unde se plătește impozitul anual.
[21] A se vedea: http://ziarullumina.ro/preotul-alexandru-popescu-din-scrioastea-teleormanului-23716.html.
Fotografia am preluat-o de aici: http://ziarullumina.ro/img/resize/ziarullumina.ro/images/2010-08/1353192input_file0092637_w747_h373_q100.jpg.
[22] Adrian Nicolae Petcu și Nicolae Drăgușin, Preotul Alexandru Popescu din Scrioaștea Teleormanului, în ziarul Lumina, 26 august 2010, cf. http://ziarullumina.ro/preotul-alexandru-popescu-din-scrioastea-teleormanului-23716.html.
[23] Ibidem. [24] Ibidem.
[25] Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș și Dr. Gianina Maria-Cristina Picioruș, Vezi ceea ce ești (vol. 3), Teologie pentru azi, București, 2014, 99 p., cf. http://www.teologiepentruazi.ro/2014/06/20/vezi-ceea-ce-esti-vol-3/.
[26] Idem, p. 92. [27] Idem, p. 90. [28] Idem, p. 89.
[29] A se vedea: https://www.apia.org.ro/files/declaratii/CIMPOERU_C-2014_.pdf.
[30] Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș și Dr. Gianina Maria-Cristina Picioruș, Vezi ceea ce ești (vol. 3), op. cit., p. 89.
[31] Idem, p. 90. [32] Ibidem.
[33] Cf. http://scoli.didactic.ro/detalii/oferta_educationala/scoala-cu-clasele-iviii-scrioastea.
[34] A se vedea: https://scrioa.wordpress.com/.
[35] Idem: https://scrioa.files.wordpress.com/2011/11/cadrele-de-la-grc483dinic5a3a-scrioac59ftea.jpg.
[36] Idem: https://scrioa.wordpress.com/2011/06/03/ziua-internationala/.
[37] Idem: https://scrioa.wordpress.com/2014/08/16/ziua-comunei-scrioastea-15-august-2014/.
[38] Idem: http://scoli.didactic.ro/scoala-cu-clasele-iviii-scrioastea.
[39] Idem: http://www.scoalascrioastea.cabanova.ro/page1.html.
[40] Idem: http://scoli.didactic.ro/scoala-cu-clasele-iviii-scrioastea.
[41] Idem: https://ro.wikipedia.org/wiki/Ruby_(cântăreață).
[42] Idem: https://scrioa.wordpress.com/2013/08/15/ziua-comunei-scrioastea-2013/.
[43] Idem: https://scrioa.wordpress.com/2014/08/16/ziua-comunei-scrioastea-15-august-2014/.
[44] Acesta: https://scrioa.wordpress.com/2013/12/27/cadouri-pentru-copii-scriosteni/.
E vorba despre Biserica Evanghelică Română: http://www.culte.gov.ro/biserica-evanghelica-romana.
[45] A se vedea: http://www.ber.ro/biserici.php.
[46] Idem: http://www.adventist.ro/index/component/finder/search.html?q=Scrioa%C8%99tea&Itemid=12.
[47] Idem: http://www.okazii.ro/carti-beletristica/aventura/dictionar-de-pedagogie-anghel-manolache-a125768101.
[48] Idem: http://www.karte.ro/carti/autor/anghel-manolache.
[49] Idem: http://www.edituradp.ro/librarie-virtuala/informatii-de-contact.
[50] Idem: https://books.google.ro/books?id=DWAxAgAAQBAJ&pg=RA2-PA1858&lpg=RA2-PA1858&dq=Anghel+Manolache&source=bl&ots=raIdHXz1Qr&sig=J4jwPLyjB4Luj0rgC8Re5eqG6to&hl=ro&sa=X&ved=0ahUKEwjbhIaL9pLMAhUEZCwKHQB1Cl04ChDoAQhEMAg#v=onepage&q=Anghel%20Manolache&f=false.
[51] Idem: http://www.worldcat.org/title/pedagogia-sociala-stiinta-educatici-permanente-a-maselor-de-adulti-gheorghe-t-dumitrescu-anghel-manolache-mihai-rosianu/oclc/582621653.
