Înțelepciunea lui Iisus Sirah, cap. 17, LXX

1. Domnul l-a zidit pe om din pământ și iarăși l-a întors pe el întru acesta[1].

2. Zile ale numărului[2] și vreme le-a dat lor[3] și le-a dat lor stăpânire [peste] cele de deasupra lui[4].

3. După El Însuși i-a îmbrăcat pe ei [cu] tărie [καθ᾽ ἑαυτὸν ἐνέδυσεν αὐτοὺς ἰσχὺν] și după chipul Lui i-a făcut pe ei [καὶ κατ᾽ εἰκόνα αὐτοῦ ἐποίησεν αὐτούς][5].

4. Și [El] a pus frica lui peste tot trupul [ἔθηκεν τὸν φβον ατο ἐπὶ πάσης σαρκὸς][6] și [i-a dat omului] a stăpâni [cele] ale fiarelor și ale păsărilor [καὶ κατακυριεύειν θηρίων καὶ πετεινῶν].

5.

6. Sfat și limbă și ochi, urechi și inimă le-a dat [Dumnezeu] lor[7] [pentru] a gândi.

7. [Cu] știința înțelegerii i-a umplut pe ei și bune și rele le-a arătat lor.

8. A pus ochiul Lui peste inimile lor [ἔθηκεν τὸν ὀφθαλμὸν αὐτοῦ ἐπὶ τὰς καρδίας αὐτῶν], [ca] să le arate lor măreția lucrurilor Lui [δεῖξαι αὐτοῖς τ μεγαλεον τῶν ἔργων αὐτοῦ].

9.

10. Și [ei] numele sfințirii [Lui] vor lăuda [καὶ ὄνομα ἁγιασμοῦ αἰνέσουσιν], ca să spună măreția lucrurilor Lui [ἵνα διηγῶνται τὰ μεγαλεῖα τῶν ἔργων αὐτοῦ].

11. [El] le-a adăugat lor știință și legea vieții le-a dat-o moștenire lor.

12. Făgăduința veacului a întărit-o cu ei și judecățile Lui le-a arătat lor.

13. Măreția slavei [μεγαλεῖον δόξης] [Lui] au văzut-o ochii lor și slava glasului Lui au auzit-o urechea lor.

14. Și [El] le-a zis lor: „Feriți-vă de tot nedreptul!”. Și [El] le-a poruncit lor, fiecăruia despre aproapele [său].

15. Căile lor înaintea Lui [sunt] mereu. [Ele] nu vor fi ascunse de la ochii Lui.

16.

17. Fiecărui neam [Dumnezeu] i-a pus călăuzitor și partea Domnului este Israil.

18.

19. Toate lucrurile lor [sunt] ca soarele înaintea Lui și ochii Lui [sunt] neîncetați peste căile lor [καὶ οἱ ὀφθαλμοὶ αὐτοῦ νδελεχες ἐπὶ τὰς ὁδοὺς αὐτῶν].

20. Nu au fost ascunse nedreptățile lor de la El și toate păcatele lor [sunt] înaintea Domnului.

21. Milostenia omului [este] ca o pecete cu El [ἐλεημοσύνη ἀνδρὸς ὡς σφραγς μετ᾽ αὐτοῦ] și harul omului va fi păstrat ca lumina ochiului [καὶ χάριν ἀνθρώπου ὡς κόρην συντηρήσει].

22.

23. După acestea [El] Se va ridica și le va răsplăti lor și răsplătirea lor întru capul lor o va răsplăti [καὶ τὸ ἀνταπόδομα αὐτῶν εἰς κεφαλὴν αὐτῶν ἀποδώσει].

24. Dar celor care se pocăiesc le-a dat ridicare și i-a mângâiat [întru] răbdare  pe cei căzuți.

25. Întoarce-te către Domnul și părăsește păcatele! Roagă-te către fața [Lui] și micșorează poticnirea!

26. Întoarce-te către Cel Preaînalt și întoarce-te de la nedreptate și urăște foarte urâciunea!

27. Pe Cel Preaînalt cine Îl va lăuda în Iad [ὑψίστῳ τίς αἰνέσει ἐν ᾅδου]? [Cine Îl va lăuda] pentru cei vii și care dau mulțumire [ἀντὶ ζώντων καὶ διδόντων ἀνθομολόγησιν]?

28. De la cel mort, ca și [când] nu este, piere mărturisirea. [Dar] cel viu și sănătos Îl va lăuda pe Domnul.

29. Cât [este] de mare milostenia Domnului și ispășirea celor care se întorc către El!

30. Căci nu pot toate a fi în[tru] oameni [οὐ γὰρ δύναται πάντα εἶναι ἐν ἀνθρώποις], că nu [este] nemuritor fiul omului [ὅτι οὐκ θνατος υἱὸς ἀνθρώπου].

31. Ce [este] mai luminos [decât] soarele? [Dar] și acesta [este] umbrit. Și rău va cugeta trupul și sângele[8].

32. El[9] cercetează puterea înălțimii cerului și toți oamenii [sunt] pământ și cenușă.


[1] În pământ.

[2] Zile numărate. Un anume număr de zile e viața omului.

[3] Oamenilor.

[4] Peste cele de pe pământ.

[5] Pe oameni.

[6] Dumnezeu a pus frica de om peste tot trupul. Pentru ca toate să se teamă de om.

[7] Oamenilor.

[8] Adică omul.

[9] Dumnezeu.