1. Așadar vă îndemn, mai înainte de toate, a face cereri, rugăciuni, mijlociri, mulțumiri pentru toți oamenii [ποιεῖσθαι δεήσεις, προσευχάς, ἐντεύξεις, εὐχαριστίας, ὑπὲρ πάντων ἀνθρώπων];

2. pentru împărați și pentru cei care sunt în [slujba] stăpânirii [καὶ πάντων τῶν ἐν ὑπεροχῇ ὄντων][1], ca să petrecem viață calmă și liniștită, în toată buna credință și cinstea [ἵνα ἤρεμον καὶ ἡσύχιον βίον διάγωμεν ἐν πάσῃ εὐσεβείᾳ καὶ σεμνότητι].

3. Căci acesta [este lucru] bun și plăcut înaintea lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru,

4. Care voiește [ca] toți oamenii să se mântuiască și întru cunoașterea adevărului să vină.

5. Căci unul [este] Dumnezeu, unul și Mijlocitorul lui Dumnezeu și al oamenilor [μεστης θεοῦ καὶ ἀνθρώπων], omul Hristos Iisus,

6. Care S-a dat pe Sine preț de răscumpărare [ἀντίλυτρον] pentru toți, [ca] mărturie vremurilor lor [τ μαρτριον καιροῖς ἰδίοις],

7. întru care am fost pus eu propovăduitor și Apostol [κῆρυξ καὶ ἀπόστολος] – [și] adevărul spun, în Hristos, [și] nu mint[!] – învățător al neamurilor în credință și [în] adevăr [διδσκαλος θνν ἐν πίστει καὶ ἀληθείᾳ].

8. Așadar, vreau [ca] bărbații să se roage în tot locul [προσεύχεσθαι τοὺς ἄνδρας ἐν παντὶ τόπῳ], înălțând mâini cuvioase [ἐπαίροντας ὁσίους χεῖρας], fără urgie[2] și [fără] îndoială[3] [χωρὶς ὀργῆς καὶ διαλογισμοῦ].

9. De asemenea, [vreau ca] și femeile a se împodobi pe ele însele cu simplitate și bună judecată [μετὰ αἰδοῦς καὶ σωφροσύνης κοσμεν ἑαυτάς], în îmbrăcăminte simplă [ἐν καταστολῇ κοσμίῳ], [și] nu în împletituri ale părului [μὴ ἐν πλέγμασιν] sau [în] mărgăritare sau [în] haină scumpă,

10. ci, [să se împodobească] prin faptele bune, [lucru] care se cuvine femeilor care se făgăduiesc evlaviei dumnezeiești [ὃ πρέπει γυναιξὶν ἐπαγγελλομέναις θεοσέβειαν].

11. Femeia în liniște să se învețe, în toată ascultarea [Γυνὴ ἐν ἡσυχίᾳ μανθανέτω ἐν πάσῃ ὑποταγῇ]!

12. Iar femeii nu-i îngădui a învăța [γυναικὶ δὲ διδσκειν οὐκ ἐπιτρέπω], nici a stăpâni bărbatul [οὐδὲ αθεντεν ἀνδρός], ci a fi în liniște [ἀλλ᾽ εναι ν συχίᾳ].

13. Căci Adam a fost zidit primul [Ἀδὰμ γὰρ πρῶτος ἐπλάσθη], apoi [a fost zidită] Eva [εἶτα Εὔα];

14. și nu a fost înșelat Adam [καὶ Ἀδὰμ οὐκ ἠπατήθη], ci femeia a fost înșelată și a fost în călcarea poruncii [ἡ δὲ γυνὴ ἀπατηθεῖσα ἐν παραβάσει γέγονεν];

15. dar [femeia] se va mântui prin nașterea de fii [σωθήσεται δὲ διὰ τῆς τεκνογονίας], dacă [fiii ei] au să rămână în credință și iubire și sfințire, cu bună judecată [ἐὰν μείνωσιν ἐν πίστει καὶ ἀγάπῃ καὶ ἁγιασμῷ μετὰ σωφροσύνης][4].


[1] Pentru cei care au demnități publice.

[2] Să nu ceară în rugăciune moartea și pedepsirea altora, ci binecuvântarea și iertarea lor.

[3] Să nu se îndoiască de ceea ce cer, ci să ceară cu toată ființa lor, fiind încredințați că Dumnezeu îi va asculta.

[4] Adică mama se mântuiește, dacă își mântuiește și copiii ei. De unde rezultă că tatăl se mântuiește, ca unul care este capul familiei sale, dacă se mântuiește întreaga lui familie.

Did you like this? Share it: