Sfântul Antim Ivireanul, Predică la tăierea împrejur a Domnului

Sfântul Sfințit Mucenic
Antim Ivireanul

Didahiile

Text diortosit și note
de
Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

Teologie pentru azi
București
2016

***

Cuvânt de învățătură la tăierea împrejur a lui Hristos

„Și când s-au împlinit 8 zile, ca să-L taie împrejur pe Prunc, au chemat numele lui Iisus, cum s-a spus de către Înger, mai înainte de a Se zămisli El în pântece” [Lc. 2, 21].

[Iar] în cartea Facerea se spune, în cap. al 17-lea, că a făcut Dumnezeu împăcare cu Avraam. Și ca semn de adeverire [al împăcării/ al făgăduinței], Dumnezeu i-a poruncit, zicându-i: „Aceasta este făgăduința pe care o vei păzi, între Mine și între voi și între seminția ta, [acum și] după tine, în neamurile lor, ca să vă tăiați împrejur toți cei de parte bărbătească. Și va fi făgăduința Mea peste trupul vostru, întru făgăduință veșnică. Și copilul care nu se va tăia împrejur a 8-a zi, să piară sufletul lui din seminția lui, căci a stricat făgăduința Mea [τὴν διαθήκην μου]” [Fac. 17, 10-11, 14].

[Și] prin tăierea împrejur, [Dumnezeu] a arătat 4 lucruri: 1. care sunt cei care au crezut în Dumnezeu, 2. pentru ca să nu rămână seminția lui Avraam liberă de păcatul Protopărintelui, 3. pentru ca să îl facă pe Avraam Părintele multor neamuri credincioase, datorită credinței adevărate pe care el a arătat-o către Dumnezeu, 4. pentru că din neamul lui Avraam avea să Se nască Hristos.

Așadar, pentru semnul acelei împăcări/ făgăduințe, [pe care Dumnezeu] a făcut-o cu noi, pentru aceea a primit Hristos tăierea împrejur. Așa după cum ne-a spus Evanghelistul Luca[s]: „Și când s-au împlinit 8 zile, ca să-L taie împrejur pe Prunc, au chemat numele lui Iisus”. Iar numele Lui este, cu adevărat, mai presus decât tot numele, așa după cum spune Fericitul Pavel [Filip. 2, 9]. Pentru că Iisus înseamnă Mântuitor. Și [numele Lui] e confirmat și de multe alte numiri [ale Sale, cum că este] Iisus, Mântuitorul neamului omenesc.

Și acum vreau să vă vorbesc despre 8 nume ale Lui.

Un prim nume [al Lui]: viața de veci. După cum spune Ioann[is] în cap. al 17-lea [al Evangheliei sale]: „Iar aceasta este viața de veci, ca să Te cunoască pe Tine unul Dumnezeu și pe Iisus Hristos, pe Care L-ai trimis” [In. 17, 3].

Un al doilea nume: slavă. Căci așa spune David: „Sătura-mă-voi când mi se va arăta slava Ta” [Ps. 16, 15].

Un al treilea nume: odihnă. Căci așa spune Hristos: „Luați jugul Meu asupra voastră și vă învățați de la Mine că sunt blând și smerit cu inima și veți afla odihnă [ἀνάπαυσιν] sufletelor voastre” [Mt. 11, 29].

Un al 4-lea nume: veselie. Așa după cum spune Ioann[is] în Apocalipsis, în cap. al 19-lea: „Să ne bucurăm și să ne veselim și să dăm slavă numelui Lui, că a venit nunta Mielului”, adică a lui Hristos, „și femeia Lui S-a gătit spre Sine” [Apoc. 19, 7][1], adică Biserica.

Un al 5-lea nume: împărăție. Căci așa are să spună Hristos, către oamenii cei Drepți, la Judecata [Sa] cea înfricoșătoare: „Veniți, binecuvântații Părintelui Meu, și moșteniți Împărăția, care vă este pregătită vouă mai înainte de întemeierea lumii!” [Mt. 25, 34].

Un al 6-lea nume: cunună. După cum zice Ioann[is] în Apocalipsis: „Ține ce ai dobândit, ca să nu ia nimeni cununa [στέφανόν] ta!” [Apoc. 3, 11].

Un al 7-lea nume: ban [dinar][2]. Așa cum spune Matei, în cap. al 20-lea [al Evangheliei sale]: „Și dacă veni seara, tuturor le-a dat plata lor, la toți câte un ban” [Mt. 20, 8-10].

Un al 8-lea nume: cină. Așa după cum ne spune Luca în cap. al 14-lea [al Evangheliei sale]: „Un om oarecare a făcut cină și a chemat pe mulți. Dar ei nu au vrut să vină, spunând fiecare [dintre ei] diverse motive: unul că a cumpărat holdă și că trebuie să o vadă, altul că a cumpărat o pereche de boi și merge să-i încerce, altul că și-a luat femeie și pentru aceasta nu poate să meargă” [Mt. 14, 16, 18-20]. Și toți aceștia sunt oamenii păcătoși și iubitori de cele lumești, care nu se vor învrednici să mănânce din cina aceea, adică nu vor vedea fața lui Dumnezeu.

Și prin aceste 8 nume [ale Lui], despre care am vorbit, se înțelege [persoana lui] Iisus, a Mântuitorului nostru. Că[ci El] a mântuit neamul omenesc din tirania diavolului și ne-a arătat nouă calea spre viața de veci.

Iar [Domnul] a primit să se taie împrejur din două motive: 1. pentru ca să împlinească legea, ca [Cel ce era] făcătorul legii, și să ne dea și nouă pildă ca să ne supunem legii și 2. pentru ca să astupe toată gura hulitoare și clevetitoare a ereticilor, care spuneau că nu a luat trup, ci S-a născut în aparență.

Și pentru că s-a tăiat împrejur în a 8-a zi [de la nașterea Sa], asta înseamnă că în veacul al 8-lea Hristos va să taie împrejur, prin Judecata Sa cea înfricoșătoare, aidoma unei săbii cu două tăișuri [Ps. 149, 6; Evr. 4, 12; Apoc. 1, 16], toate răutățile de tot felul și nedreptățile de tot felul din lume. Iar pe cei păcătoși îi va arunca în izvorul[3] focului celui nestins, pe când, pe cei Drepți, îi va aduna în Împărăția Sa cea veșnică. Pe care și noi, cu toții, să o dobândim! [Amin].


[1] În BYZ, versetul citat arată astfel: „Să ne bucurăm și să ne veselim, și să-I dăm slavă Lui; că a venit nunta Mielului  [ὅτι ἦλθεν ὁ γάμος τοῦ ἀρνίου] și femeia  Lui s-a pregătit pe sine [καὶ ἡ γυνὴ αὐτοῦ ἡτοίμασεν ἑαυτήν]”.

[2] Pentru că Sfântul Antim iarăși a românizat moneda. În BYZ se vorbește despre un δηνάριον [dinar].

[3] În original: matca.