I Timoteos, cap. 5, cf. BYZ
1. Pe cel mai bătrân să nu-l mustri, ci mângâie-l [παρακάλει] ca pe un părinte! Pe cei mai tineri, [mângâie-i] ca pe frați!
2. Pe cele mai bătrâne, [mângâie-le] ca pe mame! Pe cele mai tinere, [mângâie-le] ca pe surori, în toată curăția [ἐν πάσῃ ἁγνείᾳ]!
3. Cinstește văduvele! [Dar] pe cele [care sunt] cu adevărat văduve [χήρας].
4. Iar dacă vreo văduvă are copii sau nepoți, [aceștia], mai întâi, să se învețe a arăta evlavie față de casa lor și a înapoia răsplătiri [ἀμοιβὰς] părinților/ strămoșilor [τοῖς προγόνοις]! Căci acest [lucru] este plăcut înaintea lui Dumnezeu.
5. Iar cea cu adevărat văduvă și rămasă singură, [aceea] a nădăjduit în Dumnezeu [ἤλπικεν ἐπὶ τὸν θεόν] și rămâne îndelung [în cuvintele] cererilor și ale rugăciunilor de noapte și de zi.
6. Dar cea care trăiește ușuratic [ἡ δὲ σπαταλῶσα], [deși] trăind [ζῶσα] [pe pământ], a murit [τέθνηκεν] [prin păcatele ei].
7. Și acestea poruncește [văduvelor]: ca să fie fără de mustrări!
8. Iar dacă cineva nu are grijă de ai săi [și], mai ales, de cei ai casei [lui], [acela] a tăgăduit credința și este mai rău [decât] cel necredincios.
9. Să fie înscrisă [ca] văduvă [cea care] nu [are mai] puțin de 60 de ani, [și] care a fost femeia unui [singur] bărbat!
10. [Și aceasta fiind] mărturisită în [cele] ale faptelor bune: dacă a hrănit copii [εἰ ἐτεκνοτρόφησεν], dacă s-a arătat primitoare de străini [εἰ ἐξενοδόχησεν], dacă a spălat picioarele Sfinților [εἰ ἁγίων πόδας ἔνιψεν], dacă i-a ajutat pe cei asupriți, dacă a urmat tot lucrul bun.
11. Dar lipsește-te de văduvele cele mai tinere! Căci, [atunci] când au să dorească [cele ale] lui Hristos, voind a se mărita [γαμεῖν θέλουσιν],
12. [sunt ca unele] având judecată, căci au lepădat credința cea dintâi [τὴν πρώτην πίστιν].
13. Dar, în același timp, [văduvele tinere] se învață leneșe [ἀργαὶ μανθάνουσιν], mergând din casă în casă [περιερχόμεναι τὰς οἰκίας]. Și [ajung] nu numai leneșe, ci și bârfitoare [φλύαροι] și băgăcioase [περίεργοι] [în viețile altora], vorbind cele care nu trebuie.
14. Așadar, vreau [ca văduvele] cele mai tinere a se căsători, a face copii, a-și stăpâni propria lor casă [și] a [nu] da niciun prilej de ocară spre plăcerea potrivnicului.
15. Căci, acum, unele s-au abătut [de la calea cea dreaptă] [ἤδη γάρ τινες ἐξετράπησαν], [mergând] după Satanas [ὀπίσω τοῦ Σατανᾶ].
16. [Dar] dacă vreun credincios sau credincioasă are [acasă] văduve, să le ajute lor și să nu îngreuneze Biserica, [pentru] ca [Biserica] să le poată ajuta [pe cele] cu adevărat văduve[1]!
17. Presbiterii [πρεσβύτεροι][2], cei care bine se îngrijesc [de Biserică], să se învrednicească de îndoită cinste [διπλῆς τιμῆς ἀξιούσθωσαν], mai ales cei care se ostenesc în cuvânt și [în] învățătură [μάλιστα οἱ κοπιῶντες ἐν λόγῳ καὶ διδασκαλίᾳ][3]!
18. Căci Scriptura spune: „Boului treierând nu vei pune botniță [βοῦν ἀλοῶντα οὐ φιμώσεις]”[4]; și [iarăși]: „Vrednic [este] lucrătorul de plata sa [Ἄξιος ὁ ἐργάτης τοῦ μισθοῦ αὐτοῦ]”[5].
19. Împotriva presbiterului să nu primești [vreo] învinuire [κατηγορίαν][6], fără numai de la doi sau trei martori[7]!
20. Pe cei care păcătuiesc mustră-i înaintea tuturor, ca și ceilalți să aibă frică!
21. [Căci] îți cer [acum], înaintea lui Dumnezeu și a Domnului Iisus Hristos și a Îngerilor celor aleși [καὶ τῶν ἐκλεκτῶν ἀγγέλων] [ai Lui], ca pe acestea să le păzești fără [vreo] prejudecată [προκρίματος], [ne]făcând nimic cu părtinire.
22. Să nu-ți pui mâinile degrabă pe nimeni[8] și nici nu te fă părtaș păcatelor altora! Păstrează-te curat pe tine însuți!
23. [Nu] mai bea numai apă, ci folosește [și] puțin vin [οἴνῳ ὀλίγῳ], pentru stomacul tău și slăbiciunile tale cele dese!
24. [Căci] păcatele unor oameni sunt cunoscute tuturor, mergând înaintea [lor] întru judecată; dar, ale altora, vin și după [ei].
25. Asemenea sunt și faptele cele bune: cunoscute tuturor; și cele care sunt astfel[9], nu pot să fie ascunse.
[1] Pe femeile cuvioase, sfinte, care au rămas văduve.
[2] Preoții.
[3] Să fie prețuiți în mod special cei care se ocupă cu aprofundarea continuă a teologiei Bisericii și care o propovăduiesc asiduu în Biserică.
[4] Citează Deut. 25, 4, LXX: „οὐ φιμώσεις βοῦν ἀλοῶντα [nu vei pune botniță boului treierând]”. Căci boul trebuie să mănânce în timp ce ne ajută să treierăm aria.
[5] Aluzie la Num. 18, 31, LXX: „și veți mânca aceasta în tot locul vostru și [în] casele voastre, că[ci] aceasta vă [este] vouă plată pentru slujirile voastre cele [făcute] în cortul mărturiei [καὶ ἔδεσθε αὐτὸ ἐν παντὶ τόπῳ ὑμεῖς καὶ οἱ οἶκοι ὑμῶν ὅτι μισθὸς οὗτος ὑμῖν ἐστιν ἀντὶ τῶν λειτουργιῶν ὑμῶν τῶν ἐν τῇ σκηνῇ τοῦ μαρτυρίου]”.
[6] Vreo acuzație la adresa lui.
[7] Martori oculari ai faptei.
[8] Să nu hirotonești pe nimeni, până nu îl cunoști cu adevărat!
[9] Adică fapte bune.