Psalmul 140, cf. LXX

1. Psalmul lui David. Doamne, strigat-am către Tine, auzi-mă! Ia aminte [la] glasul rugăciunii mele în strigarea mea către Tine!

2. Să se îndrepteze rugăciunea mea ca tămâia înaintea Ta [și] ridicarea mâinilor mele[1], jertfă de seară [să fie înaintea Ta]!

3. Pune, Doamne, pază gurii mele și ușă de îngrădire [θύραν περιοχῆς] împrejurul buzelor mele!

4. Să nu abați inima mea întru cuvintele răutății [εἰς λόγους πονηρίας], [pentru] a [nu] căuta scuze în păcate [τοῦ προφασίζεσθαι προφάσεις ἐν ἁμαρτίαις]. [Iar] cu oamenii lucrând fărădelegea [nu voi fi] și nu am să mă unesc cu aleșii lor.

5. Pedepsi-mă-va Dreptul cu milă și mă va mustra, iar uleiul păcătosului să nu ungă capul meu! Că încă și rugăciunea mea [este] în bunele-voiri ale lor [ὅτι ἔτι καὶ ἡ προσευχή μου ἐν ταῖς εὐδοκίαις αὐτῶν].

6. Au fost înghițiți de stâncă judecătorii lor [κατεπόθησαν ἐχόμενα πέτρας οἱ κριταὶ αὐτῶν]. Auzi-se-vor cuvintele mele, că s-au îndulcit.

7. Ca grăsimea pământului s-a rupt pe pământ, risipitus-a[u] oasele noastre alături de Iad [διεσκορπίσθη τὰ ὀστᾶ ἡμῶν παρὰ τὸν ᾅδην].

8. Că[ci] către Tine, Doamne, Doamne, [ridic] ochii mei, spre Tine am nădăjduit, să nu iei sufletul meu!

9. Păzește-mă de cursa care mi-au pus mie și de împiedicările/ smintelile [σκανδάλων] celor care lucrează fărădelegea!

10. Cădea-vor în plasa lui [ἐν ἀμφιβλήστρῳ αὐτοῦ][2] păcătoșii; singur sunt eu [κατὰ μόνας εἰμὶ ἐγὼ], până ce am să trec [ἕως οὗ ἂν παρέλθω] [din această viață].


[1] La rugăciune.

[2] A Satanei.

Rugăciunea Patriarhului pentru Ziua Copilului [1 iunie 2016]

Compusă de Patriarhul Daniel al României pentru ziua de azi:

„Doamne Iisuse Hristoase, Fiul Tatălui Ceresc, Care ai binecuvântat copiii şi ai zis: Lăsați copiii să vină la Mine şi nu-i opriți, Care ai privit cu drag pe tânărul ce Te-a întrebat: Doamne, ce sa fac ca să moștenesc viața de veci, Tu Care ai înviat din morți pe fiul văduvei din Nain, pe fiica lui Iair şi pe prietenul Tău Lazăr, binecuvântează cu harul şi cu iubirea Ta pe toți copiii şi tinerii din lume; ocrotește pe toți copiii botezați în numele Tău însemnându-se cu semnul Crucii Tale; îndreptează tinerețile şi luminează cu lumina Ta cea sfântă viața tinerilor din Biserica noastră; sporește iubirea copiilor faţă de părinți şi a părinților faţă de copii, înmulțește râvna copiilor şi tinerilor pentru carte şi respectul şi recunoștința lor faţă de educatorii, învățătorii şi profesorii lor.

Doamne Iisuse Hristoase, Doctorul sufletelor şi al trupurilor noastre, vindecă mulțimea copiilor şi tinerilor bolnavi în familii, în spitale, în cămine de copii, alină-le suferința şi dăruiește răbdare şi dragoste celor care îngrijesc de ei: părinți, medici, asistente şi asistenţi.

Doamne Iisuse Hristoase, Păstorule mult milostive, mângâie cu Duhul Tău Cel Sfânt, pentru rugăciunile Maicii Tale şi ale tuturor sfinților, mulțimea copiilor orfani sau părăsiți de părinții lor, a copiilor întristați şi singuri, săraci şi neajutorați; dăruiește tuturor adulților dragoste părintească pe care să o arate copiilor fără de părinți şi fără de adăpost.

Doamne Iisuse Hristoase, Mântuitorul lumii, dăruiește speranță şi tărie sufletească tinerilor dezorientați şi fără ideal, descurajați şi fără speranță pentru viitor; dăruiește părinților copiilor, slujitorilor Bisericii, autorităților civile şi tuturor oamenilor de bună credință sporită grijă pentru prezentul şi viitorul copiilor şi tinerilor din țara noastră, ca ei să poată simți că trăiesc sub binecuvântarea Ta, într-o ţară binecuvântată de Tine, într-un popor care poartă numele Tău de la creștinarea sa ca popor nou în lume.

Binecuvântează, Doamne, pe toţi educatorii, învăţătorii şi profesorii care au grijă de copii şi tineri, îi ocrotesc şi îi îndrumă, îi ajută şi îi formează să devină oameni credincioși şi înțelepți, harnici şi darnici, buni şi cinstiți, milostivi şi curajoși spre slava Preasfintei Treimi şi demnitatea poporului nostru. Amin!”.

Psalmul 142, cf. LXX

1. Psalmul lui David, de când îl prigonește[1] pe el fiul [ὅτε αὐτὸν ὁ υἱὸς καταδιώκει] [lui]. Doamne, auzi rugăciunea mea! Ascultă rugăciunea mea în adevărul Tău! Ascultă-mă în dreptatea Ta!

2. Și să nu intri întru judecată cu robul Tău, că tot cel viu nu se va îndrepta înaintea Ta [ὅτι οὐ δικαιωθήσεται ἐνώπιόν σου πᾶς ζῶν].

3. Că vrăjmașul a prigonit sufletul meu, a smerit întru pământ viața mea [ἐταπείνωσεν εἰς γῆν τὴν ζωήν μου]. M-a așezat pe mine în întunericuri ca pe morții veacului [ἐκάθισέν με ἐν σκοτεινοῖς ὡς νεκροὺς αἰῶνος].

4. Și s-a sfârșit în mine duhul meu, în mine s-a tulburat inima mea.

5. Adusu-mi-am aminte de zilele cele dintâi [ἐμνήσθην ἡμερῶν ἀρχαίων] și am cugetat la toate lucrurile Tale [καὶ ἐμελέτησα ἐν πᾶσι τοῖς ἔργοις σου], la facerile mâinilor Tale cugetam [ἐν ποιήμασιν τῶν χειρῶν σου ἐμελέτων].

6. Întins-am mâinile mele către Tine, sufletul meu ca un pământ uscat Ție [ἡ ψυχή μου ὡς γῆ ἄνυδρός σοι]. [Pauză psalmică].

7. Degrabă auzi-mă, Doamne, [că] s-a sfârșit duhul meu! Să nu-Ți întorci fața Ta de la mine, că mă voi asemăna celor care coboară întru groapă [!]

8. Auzită fă mie dimineața mila Ta, că în Tine am nădăjduit! Fă-mi cunoscută mie, Doamne, calea în care voi merge, că spre Tine am ridicat sufletul meu!

9. Scoate-mă de la vrăjmașii mei, Doamne, că spre Tine am fugit!

10. Învață-mă a face voia Ta, că Tu ești Dumnezeul meu! Duhul Tău cel bun mă va povățui în pământul [cel] drept [τὸ πνεῦμά σου τὸ ἀγαθὸν ὁδηγήσει με ἐν γῇ εὐθείᾳ].

11. Pentru numele Tău, Doamne, mă vei trăi [ζήσεις με]. În dreptatea Ta vei scoate din necaz sufletul meu.

12. Și în mila Ta vei nimici pe vrăjmașii mei și vei pierde pe toți cei care necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.


[1] Cu sensul de: îl prigonea.