1. Alliluia! Mărturisiți-vă Domnului că [este] bun, că întru veac [este] mila Lui!

2. Cine va spune puterile Domnului? [Și cine] va face auzite toate laudele Lui?

3. Fericiți [sunt] cei care păzesc judecata și cei care fac dreptate în toată vremea.

4. Pomenește-ne pe noi, Doamne, în[tru] bună-voirea poporului Tău! Cercetează-ne pe noi în[tru] mântuirea Ta!

5. [Ca] să vedem în[tru] bunătatea aleșilor Tăi, [ca] să ne veselim în veselia neamului Tău, [pentru] a [ne] lăuda cu moștenirea Ta.

6. Păcătuit-am laolaltă cu părinții noștri, nelegiuit-am, făcut-am nedreptate.

7. Părinții noștri, în Egipt, nu au înțeles minunile Tale [și] nu și-au adus aminte de mulțimea milei Tale [τοῦ πλήθους τοῦ ἐλέους σου] și Te-au amărât suindu-se [ei] în Marea Roșie [καὶ παρεπίκραναν ἀναβαίνοντες ἐν τῇ ἐρυθρᾷ θαλάσσῃ].

8. Dar i-a mântuit pe ei pentru numele Lui, [ca] să facă cunoscută puterea Lui.

9. Și a certat Marea Roșie și a secat-o și i-a povățuit pe ei în adâncimea [mării] ca în pustiu.

10. Și i-a mântuit pe ei din mâna celor care îi urăsc [pe ei] și i-a răscumpărat pe ei din mâna vrăjmașului [καὶ ἐλυτρώσατο αὐτοὺς ἐκ χειρὸς ἐχθροῦ].

11. Și i-a acoperit apa pe cei care îi asupresc pe ei [și nici] unul din ei nu a mai rămas[1].

12. Și au crezut în cuvintele Lui și au cântat lauda Lui.

13. [Dar] s-au grăbit [și] au uitat lucrurile Lui [și] nu au îndurat sfatul Lui,

14. și au poftit poftă în pustiu [καὶ ἐπεθύμησαν ἐπιθυμίαν ἐν τῇ ἐρήμῳ] și au ispitit pe Dumnezeu în [loc] fără de apă [καὶ ἐπείρασαν τὸν θεὸν ἐν ἀνύδρῳ].

15. Și [El] le-a dat lor [după] cererea lor și a trimis săturare întru sufletele lor.

16. Dar [ei] l-au mâniat pe Moisis în tabără și pe Aaron, pe Sfântul Domnului.

17. [De aceea] s-a deschis pământul [ἠνοίχθη ἡ γῆ] și a înghițit pe Datan [Δαθάν] și a acoperit pe adunarea lui Aviron [Αβιρων].

18. Și s-a aprins foc în adunarea lor [și] văpaia i-a ars pe păcătoși [φλὸξ κατέφλεξεν ἁμαρτωλούς].

19. Dar au făcut vițel în Horib [Χωρηβ] și s-au închinat celui cioplit.

20. Și au schimbat slava lor în[tru] asemănare de vițel, mâncând iarbă,

21. [și] au uitat pe Dumnezeu, Care îi mântuiește pe ei, Care a făcut [lucruri] mari în Egipt,

22. [lucruri] minunate în pământul lui Ham [și] înfricoșătoare la Marea Roșie.

23. Și [Dumnezeu] a zis să-i nimicească pe ei, [și așa ar fi făcut], de nu ar fi stat Moisis, alesul Lui, în[tru] pieire [ἐν τ θρασει] înaintea Lui, [ca] să întoarcă urgia Lui, [ca] să nu-i nimicească cu totul.

24. Dar [ei] au disprețuit pământul dorit [și] nu au crezut cuvântului Lui,

25. ci au cârtit în corturile lor [și] nu au ascultat glasul Domnului.

26. Și a ridicat mâna Lui [asupra] lor, [ca] să-i doboare pe ei în pustie

27. și să doboare sămânța lor în[tre] neamuri și să-i risipească pe ei în[tre] țări.

28. Dar au împlinit lui Beelfegor [καὶ ἐτελέσθησαν τῷ Βεελφεγωρ] și au mâncat jertfele morților [καὶ ἔφαγον θυσίας νεκρῶν]

29. și L-au întărâtat pe El cu obiceiurile lor și [El] a înmulțit în ei căderea [καὶ ἐπληθύνθη ἐν αὐτοῖς ἡ πτῶσις].

30. Și a stat Finees [Φινεες] și L-a potolit [καὶ ἐξιλάσατο] și a încetat pieirea

31. și i s-a socotit lui întru dreptate, întru neam și [în] neam, până [în] veac.

32. Dar L-au mâniat pe El la apa certei [ἐφ᾽ ὕδατος ἀντιλογίας] și s-a amărât Moisis pentru ei,

33. că[ci] au amărât duhul lui și s-a deosebit în[tru] buzele lui [καὶ διέστειλεν ἐν τοῖς χείλεσιν αὐτοῦ].

34. [Dar ei] nu au nimicit neamurile, [despre] care le-a spus lor Domnul,

35. ci s-au amestecat cu neamurile și au învățat lucrurile lor,

36. și au slujit celor cioplite ale lor și [aceasta] li s-a făcut lor întru poticnire/ sminteală [σκάνδαλον],

37. și au jertfit pe fiii lor și pe fiicele lor demonilor [τοῖς δαιμονίοις].

38. Și au vărsat sânge nevinovat [αἷμα ἀθῷον], al fiilor lor și al fiicelor [lor], pe care i-au jertfit celor cioplite ale lui Hanaan, și s-a spurcat pământul în sângiuri [καὶ ἐφονοκτονήθη ἡ γῆ ἐν τοῖς αἵμασιν].

39. Și s-au spurcat în faptele lor și s-au desfrânat în obiceiurile lor.

40. Și S-a urgisit [cu] mânie Domnul peste poporul Lui [καὶ ργσθη θυμ κύριος ἐπὶ τὸν λαὸν αὐτοῦ] și a urât moștenirea Lui [καὶ βδελξατο τὴν κληρονομίαν αὐτοῦ]

41. și i-a dat pe ei întru mâinile neamurilor și i-au stăpânit pe ei cei care îi urăsc pe ei.

42. Și vrăjmașii lor i-au asuprit pe ei și [ei] s-au smerit sub mâinile lor.

43. [Căci Domnul] de multe ori i-a izbăvit pe ei, dar ei L-au amărât pe El în sfatul lor și s-au smerit în fărădelegile lor [καὶ ἐταπεινώθησαν ἐν ταῖς ἀνομίαις αὐτῶν].

44. Dar [Domnul] i-a văzut în necazul lor, când El [a vrut] să audă rugăciunea lor,

45. și Și-a adus aminte de făgăduința Lui și S-a căit [μετεμελήθη] după mulțimea milei Lui,

46. și i-a dat pe ei întru mile [εἰς οἰκτιρμοὺς] înaintea tuturor celor care i-au robit pe ei.

47. Mântuiește-ne pe noi, Doamne, Dumnezeul nostru și ne adună pe noi dintre neamuri, ca să [ne] mărturisim numelui celui sfânt al Tău [și pentru] a [ne] lăuda în lauda Ta!

48. Binecuvântat [este] Domnul, Dumnezeul lui Israil, din veac și până [în] veac, și să zică tot poporul: Să se facă! Să se facă!


[1] În viață.

Did you like this? Share it: