Traduceri patristice

*

vol. 6

 *

Traduceri și comentarii de

Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

și

Dr. Gianina Maria-Cristina Picioruș

***

Sfantul Ioan Gura de Aur

Sfântul Ioan Gură de Aur

(n. 347/349-407, † 14 septembrie,

prăznuit la 13 noiembrie în Biserica Ortodoxă)

Comentariul la Faptele Apostolilor

 *

 Traducere și comentarii de

Dr. Gianina Maria-Cristina Picioruș

*

Omiliile 1-9: aici, p. 78-259. Apoi, începând cu Omilia 10: prima parte, a doua, a 3-a, a 4-a și a 5-a, a 6-a, a 7-a, a 8-a, a 9-a, a 10-a, a 11-a, a 12-a, a 13-a, a 14-a, a 15-a, a 16-a, a 17-a, a 18-a, a 19-a, a 20-a, a 21-a, a 22-a, a 23-a, a 24-a, a 25-a, a 26-a, a 27-a, a 28-a, a 29-a, a 30-a, a 31-a, a 32-a, a 33-a, a 34-a, a 35-a, a 36-a, a 37-a, a 38-a, a 39-a, a 40-a, a 41-a, a 42-a, a 43-a, a 44-a, a 45-a, a 46-a, a 47-a, a 48-a, a 49-a, a 50-a, a 51-a, a 52-a, a 53-a, a 54-a, a 55-a, a 56-a, a 57-a, a 58-a, a 59-a, a 60-a, a 61-a, a 62-a, a 63-a, a 64-a, a 65-a, a 66-a, a 67-a, a 68-a, a 69-a, a 70-a, a 71-a, a 72-a, a 73-a, a 74-a, a 75-a, a 76-a, a 77-a, a 78-a, a 79-a.

***

Apostolii au fost plini peste măsură de astfel de milostenii. De aceea, împărțirea banilor au lăsat-o în mâinile celor de după ei[1], ei înșiși arătându-și (milostivirea) prin cuvinte[le propovăduirii lor].

Oare gândiți că este aceasta puțină milostenie, [cea care este făcută] unui suflet pierdut și lepădat, unui suflet [care se află] în cea mai mare primejdie, stăpânit de focul febrei (πυρώσεως) [păcatului], [adică] a putea să-l izbăvești de boala sa?

Spre exemplu: vezi pe unul care este stăpânit de iubirea de argint? Compătimește cu un astfel de om! Se află el în primejdia de a se sufoca?[2] Stinge focul lui!

Și dacă nu se lasă convins?

Tu fă-ți datoria ta și nu fi nepăsător! L-ai văzut în legături/ lanțuri? – căci averea înseamnă cu adevărat încătușare. Mergi la el, cercetează-l, mângâie-l, încearcă să-l eliberezi din lanțurile lui (Mt. 25, 35-36)! Dacă refuză, va purta singur vina [osândirii sale].

L-ai văzut dezbrăcat și străin – căci este cu adevărat gol și un străin pentru Cer. Adu-l pe el la casa ta de oaspeți, îmbracă-l pe el cu veșmântul virtuții, du-l în cetatea care este în Ceruri!

Și dacă eu însumi sunt gol/ dezbrăcat?, zici tu.

Îmbracă-te mai întâi pe tine însuți! Dacă te știi că ești gol, cu siguranță știi și că ai nevoie să te îmbraci. Dacă știi ce fel de goliciune este aceasta.

Cât de multe femei nu poartă acum straie de mătase, dar cu adevărat sunt goale de veșmintele virtuții? Soții lor să le îmbrace pe aceste femei!

Dar ele nu vor primi acele haine [ale modestiei și sărăciei], [fiindcă] aleg să le aibă pe acestea [care să arate că sunt bogate].

Atunci fă mai întâi aceasta: determină-le să tânjească după acele veșminte [ale virtuților], arată-le că sunt goale [dacă se îmbracă în haine scumpe], vorbește-le despre Judecata care va veni! [Căci] spune-mi: care [dintre cele două] este îmbrăcămintea de care vom avea nevoie acolo?

Dar dacă mă veți asculta, vă voi arăta vouă această goliciune. Cel care este dezbrăcat, când este frig, se chircește și tremură și stă ghemuit, cu brațele strânse [la piept]. Dar în zăduful verii, nu [stă] astfel.

Dacă deci vă voi demonstra vouă că bărbații voștri bogați și femeile bogate, cu cât mai mult se îmbracă, cu atât sunt mai goi, să nu mă înțelegeți greșit!

Cum [ar fi] altfel, vă întreb, când vine vorba despre focul Iadului și despre chinurile de acolo? Nu se chircesc și nu tremură aceștia mai mult decât cei dezbrăcați? Nu plâng cu amar și nu se osândesc pe ei înșiși?

Ce, când vin la omul acesta sau la acela și îi spun: Roagă-te pentru mine!, oare nu grăiesc ei aceleași cuvinte precum acei (nenorociți care sunt goi)?

Cu adevărat, acum, după tot ce se poate spune [despre acest lucru], goliciunea [duhovnicească] nu este, totuși, evidentă, dar va fi din plin acolo [, în viața veșnică].

Cum și în ce fel? După ce aceste straie de mătase și pietre prețioase vor fi pierit și toți oamenii se vor arăta [așa cum sunt,] numai după veșmintele virtuții sau ale păcatului, când cei sărmani vor fi îmbrăcați cu negrăită slavă, iar bogații, goi și într-o stare nenorocită, vor fi aruncați la osândele lor.

Cine [poate fi] mai gol decât omul bogat, care s-a înveșmântat pe sine în purpură/ porfiră? [Însă] cine [fusese] mai sărac decât Lazăr? Dar apoi, care dintre ei doi a grăit cuvintele cerșetorilor? Care dintre ei se afla în belșug?

Spuneți, dacă cineva ar căuta a-și împodobi casa, atârnând multe tapiserii [pe pereți], iar el însuși ar sta gol înăuntru, care ar fi câștigul? La fel este și în cazul acestor femei [, care se îmbracă în haine scumpe]. Cu adevărat, în casa sufletului, pe trup, adică, atârnă multe veșminte: dar stăpâna casei stă goală înăuntru[3].

Împrumutați-mi ochii sufletului [vostru] și vă voi arăta goliciunea sufletului!

Căci care este veșmântul sufletului? Virtutea, desigur! Și care [este] goliciunea sa? Păcatul! Căci precum, dacă cineva ar dezbrăca un om cuviincios, acel om ar fi rușinat și s-ar da înapoi și ar fugi să nu mai fie văzut, la fel și sufletul, dacă dorim să-l vedem, sufletul care nu are aceste veșminte, roșește de rușine.

Câte femei credeți că, în clipa de față, se simt rușinate și s-ar scufunda [undeva] în adânc, ca și cum ar căuta vreo draperie sau vreun paravan, încât să nu mai audă aceste cuvinte?

Însă cele care nu au conștiință rea se înviorează, se bucură, se desfată și se împodobesc strălucit (ἐγκαλλωπίζονται) cu cele spuse.

Ascultați cele cu privire la acea fericită Tecla, cum, ca să îl vadă pe Pavlos, și-a dat până și aurul său. Iar voi nu vreți să dați un sfanț ca să Îl vedeți pe Hristos. Admirați ceea ce a făcut ea, dar nu-i urmați ei. Nu ați auzit că: Fericiți cei milostivi, căci ei vor fi miluiți (Mt. 5, 7)?

Care este câștigul [duhovnicesc] al veșmintelor voastre scumpe?

Cât timp vom mai căsca gura după găteală?

Să ne îmbrăcăm cu slava lui Hristos! Să ne împodobim pe noi înșine cu această frumusețe, pentru ca aici să fim lăudați, iar dincolo să ajungem la lucrurile bune și veșnice, prin harul și mila Domnului nostru Iisus Hristos, împreună cu Care Tatălui și Duhului Sfânt fie slava, stăpânirea [și] cinstea, acum și pururea, în veacul fără de sfârșit! Amin.


[1] Celor care le-au urmat lor, Diaconilor.

[2] Sfântul Ioannis continuă comparația celui pătimaș cu un om bolnav, care are febră mare și se poate sufoca din cauza ei.

[3] Sufletul ei e gol.

Did you like this? Share it: